Fără gaz rusesc! Ucraina și Polonia accelerează schimbarea

Ucraina și Polonia colaborează pentru crearea unui hub de gaze în Europa de Est, care să asigure alimentarea cu combustibil a țărilor europene după oprirea tranzitului de gaze rusești, a declarat Nikolai Kolesnik, adjunct al ministrului energiei din Ucraina.

Potrivit oficialului, depozitele subterane de gaze ale Ucrainei și terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din Polonia ar putea constitui baza unei noi modele de afaceri care să înlocuiască ruta actuală de livrare a gazelor din Rusia. „Finalizarea tranzitului marchează începutul competiției pentru noi rute și resurse, printre care se numără și GNL. Integrarea piețelor de gaze pe baza infrastructurii existente și creșterea capacității transfrontaliere disponibile oferă un impuls dezvoltării comerțului și posibilitatea de a înlocui gazul rusesc”, a spus Kolesnik, citat de TASS.

Contractul încheiat în 2019 între Gazprom și Naftogaz privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an. După sabotajul gazoductului Nord Stream și suspendarea transportului prin conducta Yamal-Europa, această rută a rămas singura cale de livrare a gazului rusesc către Europa Centrală. Autoritățile ucrainene au refuzat să prelungească contractul de tranzit cu Rusia, pe fondul războiului, dar au sugerat că ar putea transporta gaze din alte țări, precum Azerbaidjan și Kazahstan, dacă există „logistica adecvată, cerere și contracte”.

Uniunea Europeană a anunțat, în repetate rânduri, că nu este interesată de prelungirea acordului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina. Cu toate acestea, principalele companii de gaze din Europa Centrală au semnat o declarație de susținere a continuării tranzitului până în 2025. Totuși, Financial Times a raportat că există îngrijorări privind aprovizionarea cu gaze în lunile de iarnă, având în vedere că doar 5% din importurile anuale de gaze ale UE trec prin Ucraina, dar oprirea acestui tranzit ar putea genera riscuri. „Este suficient un singur incident pentru ca situația să devină extrem de complicată”, a avertizat un trader.

În același timp, scenariul de bază al Gazprom pentru anul 2025 prevede că tranzitul prin Ucraina nu va mai avea loc, conform informațiilor Reuters și Bloomberg.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #polonia #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.