Magnatul ucrainean Rinat Ahmetov încheie cu OMV Petrom cel mai mare acord de electricitate solară din România

DRI, subsidiara grupului energetic ucrainean DTEK, în spatele căruia se afla miliardarul Rinat Ahmetov, a semnat cel mai mare acord de achiziţie directă de energie electrică din surse fotovoltaice din România cu OMV Petrom, livrarea urmând să înceapă în 2026.

Acordul include trei PPA-uri, are o durată de 8,5 ani şi acoperă aproximativ 100GWh pe an la un preţ fix, incluzând vânzarea directă de electricitate şi Garanţii de Origine, precizează un comunicat al DRI.

Livrarea directă a energiei electrice va începe în ianuarie 2026, OMV Petrom urmând să achiziţioneze 62% din energia produsă de centralele fotovoltaice Glodeni I şi Glodeni II ale DRI – proiecte cu o capacitate combinată de 113MWp.

Începând din ianuarie 2027, OMV Petrom va achiziţiona 50% din producţia parcului fotovoltaic Vacăreşti al DRI, cu o capacitate de126MWp, a cărui construcţie va începe în 2025.

„Este un acord important pentru DRI şi pentru sectorul regenerabil din România, fiind cel mai mare acord de achiziţie directă de energie solară din ţară. Asigurarea unor acorduri pe termen lung de achiziţie a energiei este esenţială pentru a facilita creşterea energiei regenerabile şi demonstrează că energia curată reprezintă o alternativă competitivă. Suntem încântaţi să semnăm acest acord cu OMV Petrom, una dintre cele mai mari şi puternice companii din România. Prin acest acord, contribuim la accelerarea tranziţiei energetice a României şi la realizarea obiectivelor strategice ale OMV Petrom”, a declarat John Stuart, CEO DRI.

DRI este un dezvoltator şi operator de proiecte de energie regenerabilă cu sediul principal în Amsterdam şi birouri locale în Zagreb, Milano, Roma, Varşovia şi Bucureşti

Energia produsă de proiectele locale ale DRI care nu va fi vândută prin PPA-ul cu OMV Petrom va fi tranzacţionată pe piaţă prin subsidiara DTEK, D.TRADING.

DRI deţine în prezent 299MW în portofoliul său din România şi îşi propune să construiască 1GW de energie regenerabilă şi proiecte de stocare a energiei până în 2030. Compania este activă în acest moment în Croaţia, Italia, Polonia şi România.

În total, în pieţele sale prioritare, DRI are un portofoliu de 1,3GW de proiecte operaţionale, în construcţie şi în diverse etape de dezvoltare, obiectivul său fiind de a construi un portofoliu de 5GW până în 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ahmetov #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.