Dezastru pe drumurile Moldovei! O treime din mașini sunt fantome abandonate

Republica Moldova are astăzi 256.000 de „automobile fantomă”, vehicule care figurează oficial în registre, dar care nu mai circulă pe drumurile publice, a explicat economistul Viaceslav Ioniță. Această categorie include mașini abandonate, dezmembrate sau folosite sporadic de persoane cu dificultăți financiare.

Din totalul de 835.000 de vehicule înregistrate în țară, doar 579.000 sunt utilizate legal, în timp ce restul de 30% rămân doar pe hârtie. Numărul „automobilelor fantomă” a crescut de trei ori față de 2010, când erau înregistrate doar 80.000 de astfel de vehicule.

„O mică parte dintre aceste mașini aparțin persoanelor cu venituri modeste, care nu își permit să achite taxele sau revizia tehnică. În schimb, majoritatea sunt vehicule abandonate prin curți, garaje sau deja dezmembrate,” a explicat Ioniță.

Fenomenul este rezultatul unui val masiv de importuri de mașini second-hand după anii 2000, când moldovenii au început să depășească pragul sărăciei. „Multe dintre aceste mașini au ‘murit’ în Moldova și au fost abandonate, fără ca nimeni să știe ce să facă cu ele,” a adăugat economistul.

Problema rămâne nerezolvată, iar autoritățile nu au încă un plan concret pentru radierea acestor vehicule din registrele oficiale. „Astăzi, 3 din 10 mașini nu mai există în realitate, dar continuă să fie înregistrate,” a concluzionat Ioniță, subliniind necesitatea unor soluții eficiente pentru gestionarea acestui fenomen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#abandonate #mașini #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.