Azerii au intrat oficial pe piața gazelor din România! Soluție pentru criza energetică din Republica Moldova?

21 Dec. 2024, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Dec. 2024, 12:58 // Actual //  Ursu Victor

Divizia de trading a gigantului energetic de stat din Azerbaidjan, Socar, a intrat oficial pe piața românească de gaze naturale, relevă date analizate de Profit.ro. Subsidiara Socar Trading Gas&Power SARL, înregistrată în Luxemburg, a primit recent aprobarea autorităților din România pentru a derula operațiuni de trading pe piețele locale de gaze naturale.

Deși Socar a avut un contract bilateral cu compania de stat Romgaz pentru perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024, gazele azere nu au fost achiziționate, Romgaz declarând că producția proprie a fost suficientă pentru cererea din portofoliu.

Această mișcare vine în contextul tensiunilor legate de o posibilă oprire, începând cu 1 ianuarie 2025, a tranzitului gazelor rusești prin Ucraina. În scenariul unei astfel de opriri, Republica Moldova ar fi afectată sever, întrucât gazele rusești ar înceta să alimenteze Transnistria și centrala MGRES de la Cuciurgan, esențială pentru furnizarea de energie electrică pe ambele maluri ale Nistrului.

Gazprom, aparent, nu intenționează să-și respecte obligațiile contractuale de a utiliza rute alternative, precum gazoductul TurkStream, pentru livrări către Transnistria. În aceste condiții, Azerbaidjanul este văzut ca o soluție de avarie pentru acoperirea golului lăsat de Gazprom.

O variantă discutată ar fi livrarea de gaze azere în punctul de interconectare Sudzha, de la granița dintre Rusia și Ucraina, cu preluarea lor ulterioară de către companiile energetice din Ungaria și Slovacia. Totuși, pentru implementarea acestei soluții, ar fi necesar un acord swap între Azerbaidjan și Rusia, întrucât capacitățile de export ale Azerbaidjanului nu sunt suficiente pentru a înlocui complet livrările rusești.

În acest context, intrarea Socar pe piața românească ar putea reprezenta un pas strategic, consolidând rolul Azerbaidjanului în asigurarea securității energetice regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.