Majorările de tarife la energia electrică sunt iminente

În cadrul unei emisiuni de la RLive, Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a vorbit despre situația tarifelor la energie și gaz, subliniind că, în cazul în care livrările de gaz nu vor fi asigurate pentru centrala de la Curcurgan, majorările de tarife pentru energie electrică sunt iminente.

„Dacă nu va veni gazul, majorările sunt iminente la energia electrică”, a declarat Grosu, precizând că, în ceea ce privește tariful la gaz, acesta nu va crește pentru cetățeni, având în vedere că autoritățile au negociat cu MoldovaGaz și Energocom pentru a menține costurile.

Grosu a subliniat că „nu avem o soluție clară la gaz, dar, cel puțin, am ascultat ce spun cei de la MoldovaGaz și EnergoCom. Ne-am străduit și am bugetat bani pentru a face în așa fel încât tariful sau plățile oamenilor să nu fie mai mari decât anul trecut.”

În ceea ce privește compensarea, Grosu a explicat că aceasta a fost calculată astfel încât plata să nu depășească nivelul din 2023. „Raționamentul nostru a fost ca cetățenii să nu plătească mai mult decât anul trecut și să menținem un echilibru în cadrul bugetului”, a mai spus președintele Parlamentului.

Cuciurganul din regiunea stângă a Nistrului asigură 50% din necesarul curentului electric malului drept, iar în cazul sistării livărilor gazelor rusești, Chișinăul ar urma să se reorienteze pe piața din România unde prețul unui MWh ajunge în medie la 188 euro. În prezent, consumatorii Premier Energy achită 2,34 lei per kWh, în timp ce cei din nordul țării plătesc 2,81 lei per kWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.