Cade securea la unul din cei mai mari producători auto europeni. VW vrea să dea afara zeci de mii de oameni în 5 ani

După trei luni de negocieri extrem de tensionate, gigantul auto german Volkswagen a convenit la finalul săptămânii trecute cu sindicatele să elimine peste 35.000 de locuri de muncă din cadrul uzinelor sale din Germania până în 2030.

Cele 10 uzine germane vor rămâne operaţionale, iar acordurile de securitate a locurilor de muncă vor fi reinstituite până în 2030. În schimb, angajaţii au fost de acord să renunţe la unele bonusuri, cu reducerea capacităţii la cinci unităţi şi eliminarea a peste 35.000 de locuri de muncă pe următorii cinci ani, scrie Bloomberg.

Măsurile, care ar urma să ducă la economii de aproximativ 4 miliarde de euro pe an pe termen mediu, sunt cu mult mai blânde decât reducerile drastice propuse iniţial de VW şi nu se ştie dacă îi vor mulţumi pe investitorii care au asistat la o scădere cu aproximativ 21% a acţiunilor companiei în acest an.

Totuşi, acordul îi permite CEO-ului Oliver Blume un nou început în încercările de redresare a celui mai mare constructor auto al Europei, care se confruntă cu o cotă de piaţă în scădere în China şi o cerere în încetinire de maşini electrice în Europa şi SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Wolkswagen #concedieri #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.