Rusia câștigă 5 miliarde de dolari din gaz, dar pierde Europa: Ce urmează pentru Gazprom?

25 Dec. 2024, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Dec. 2024, 09:53 // Actual //  Ursu Victor

În 2024, exporturile de gaz rusesc prin conducte către Europa au crescut cu 13%, ajungând la 32 miliarde de metri cubi, comparativ cu 28,3 miliarde în 2023 — cel mai scăzut nivel din anii 1970, potrivit Reuters. Creșterea exporturilor a generat venituri de aproximativ 5 miliarde de dolari pentru Rusia.

După sabotarea conductei Nord Stream 1 din Marea Baltică, în toamna lui 2022, Gazprom și-a redirecționat exporturile spre Europa exclusiv prin Ucraina și Turcia. Conducta Yamal-Europa a fost închisă din cauza sancțiunilor reciproce dintre Rusia și Polonia, iar Nord Stream 2 nu a fost pusă în funcțiune din cauza situației geopolitice, scrie Reuters.

Prin Ucraina: Gazul este transportat prin conducta sovietică Urengoi-Pomary-Ujgorod, ajungând în Slovacia și ulterior în alte țări europene. Acest traseu a rămas stabil, cu un volum anual de 15 miliarde de metri cubi. Totuși, contractul dintre Gazprom și Naftogaz pentru tranzitul gazului prin Ucraina expiră la sfârșitul acestui an, iar Ucraina a declarat că nu intenționează să îl prelungească.

Prin Turcia: Conducta Turkish Stream are două linii, una dedicată consumatorilor turci și alta pentru țările din sudul Europei, precum Ungaria, Serbia și Grecia.
Deși Rusia încă furnizează aproximativ două treimi din gazul importat de Ungaria și Slovacia, cota sa pe piața europeană a scăzut semnificativ. În trecut, gazul rusesc acoperea 35% din necesarul Europei, însă războiul din Ucraina a forțat UE să-și reducă dependența, favorizând importurile din Norvegia, SUA și Qatar.

Gazprom a înregistrat în 2023 pierderi record de 629 miliarde de ruble, iar producția a scăzut la cel mai mic nivel din istoria companiei, 404 miliarde de metri cubi. Acțiunile companiei au atins cel mai scăzut nivel din 2009.

Între timp, prețurile gazului pe piața europeană s-au stabilizat. În decembrie 2024, pe hub-ul TTF din Olanda, gazul cu livrare în ianuarie 2025 se tranzacționa la 46 de euro/MWh, cu aproape 90% mai ieftin decât în vara lui 2022.

După încetarea tranzitului prin Ucraina, exporturile rusești spre Europa ar putea scădea la jumătate, ceea ce ar însemna pierderi anuale de aproximativ 5,3 miliarde de dolari pentru Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.