Noua platformă a Băncii Centrale a Rusiei! Cum vei putea fi etichetat drept infractor financiar fără avertisment

Banca Centrală a Rusiei (CBR) lucrează la dezvoltarea unei platforme care va transmite informații către instituțiile financiare despre tranzacțiile suspecte realizate de persoane fizice, a declarat pentru RBC șeful Serviciului de Monitorizare Financiară și Control Valutar al CBR, Bogdan Șablia. Conform planurilor, acest serviciu va ajuta la identificarea „dropped-urilor” – persoane implicate în scheme de spălare ilegală de bani, cum ar fi oferirea cardurilor personale pentru tranzacții cu site-uri de droguri, cazinouri online, schimburi de criptomonede sau site-uri piratate.

În prezent, CBR poate transmite informații despre tranzacțiile suspecte doar băncii la care clientul este abonat. Noul sistem va permite partajarea acestora cu toate instituțiile financiare. Șablia a menționat că, pe baza informațiilor primite, băncile vor putea bloca cardurile și refuza deschiderea de conturi. Scopul acestui sistem este de a face utilizarea băncilor în schemele cu „dropped-urile” cât mai greu de realizat și economic neavantajoasă pentru afacerea ilegală.

În plus, persoanele incluse în baza de date a „dropped-urilor” ar putea fi investigate de autoritățile de aplicare a legii. Decizia finală privind un client va rămâne la latitudinea băncii care îl deservește. Cu toate acestea, dacă o bancă continuă să ofere servicii unui potențial „dropped”, după ce a primit informații despre acest lucru, CBR va investiga motivul pentru care a fost luată această decizie. „Dacă explicațiile sunt bine fundamentate, aceasta va fi un semnal pentru noi să verificăm din nou și să ajustăm algoritmii. Dacă observăm că banca nu utilizează informațiile din baza de date, iar prin acele carduri continuă să se efectueze operațiuni suspecte, atunci înseamnă că respectivul sistem de compliance nu este eficient”, a explicat Șablia.

În general, băncile susțin ideea creării unui sistem unic de informare despre tranzacțiile suspecte, conform răspunsurilor venite din partea unor instituții financiare importante precum Sberbank, VTB, Poșta Bank și Zenit Bank. Acest sistem ar fi deosebit de util pentru băncile mai mici, care au dificultăți în identificarea „dropped-urilor”. Cu toate acestea, participanții pe piață subliniază că, odată implementat noul sistem, ar putea exista riscul ca și clienții băncilor de bună-credință să fie suspectați de implicare în operațiuni ilegale, motiv pentru care este necesară crearea unui mecanism de reabilitare a acestora. „Este important să se ia în considerare situațiile în care persoanele sunt incluse eronat în această listă, sau din cauza unor acțiuni necugetate, cum ar fi începutul unei activități financiare independente”, a declarat Igor Dobrovolțev, șeful departamentului de monitorizare a incidentelor la Promsvyazbank (PSB).

În luna noiembrie, Banca Centrală a Rusiei a raportat primirea a mai mult de 140.000 de plângeri din partea cetățenilor care s-au confruntat cu blocarea serviciilor bancare din cauza includerii în baza de date a tranzacțiilor și conturilor suspecte. În primele nouă luni din 2024, 5.700 de clienți au solicitat ca numele lor să fie eliminate din lista neagră, de două ori mai multe față de aceeași perioadă din 2023, când numărul acestora era de 2.900. Majoritatea celor care au apelat au primit refuzuri, deoarece băncile au confirmat existența semnelor de fraudă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banca #platforma #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.