Organismele Uniunii Europene se dau în judecată. Parlamentul se pregătește să acționeze împotriva Comisiei

10 Iun. 2021, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Iun. 2021, 16:54 // Actual //  MD Bani

Parlamentul European se pregăteşte să acţioneze în justiţie Comisia, pentru că nu a luat măsuri, în condiţiile în care există un risc tot mai mare ca statele membre să utilizeze în mod abuziv fondurile UE, scrie Aleph News.

Deputaţii îl însărcinează pe Preşedintele PE să solicite Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să îşi îndeplinească obligaţiile” în temeiul Regulamentului privind statul de drept.

Într-o rezoluţie adoptată joi cu 506 voturi pentru, 150 împotrivă şi 28 abţineri, eurodeputaţii notează că noul instrument de condiţionalitate pentru protejarea bugetului UE este în vigoare de la 1 ianuarie 2021 şi se aplică şi fondurilor de redresare. Cu toate acestea, Comisia nu a propus nicio măsură în temeiul noilor norme şi nu a respectat termenul de 1 iunie stabilit de Parlament în rezoluţia sa din 25 martie pentru finalizarea orientărilor privind aplicarea regulamentului. Această situaţie „constituie un temei suficient pentru introducerea de acţiuni în justiţie în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”, afirmă aceştia.

Riscul ca bugetul UE să fie utilizat abuziv în ţările UE a crescut, iar statul de drept se deteriorează, subliniază eurodeputaţii şi îi încredinţează Preşedintelui Sassoli sarcina de a solicita Comisiei, în termen de cel mult două săptămâni, „să îşi îndeplinească obligaţiile” în temeiul noului regulament. Pentru a fi gata, Parlamentul va începe între timp „pregătirile necesare pentru eventuale proceduri judiciare în temeiul articolul 265 din TFUE împotriva Comisiei”.

Eurodeputaţii îndeamnă Comisia să abordeze rapid încălcările grave ale principiului statului de drept în unele state membre, care pun în pericol în mod grav distribuirea echitabilă, legală şi imparţială a fondurilor UE. Comisia ar trebui să utilizeze toate instrumentele necesare, inclusiv procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul UE, cadrul UE privind statul de drept şi procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, pentru a aborda încălcările persistente ale democraţiei şi ale drepturilor fundamentale în UE, inclusiv atacurile la adresa libertăţii mass-mediei, a jurnaliştilor, precum şi a libertăţii de asociere şi de întrunire.

Regulamentul referitor la condiţionalitatea privind statul de drept, menit să protejeze fondurile UE împotriva posibilei utilizări abuzive a acestora de către guvernele UE, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, nu au fost propuse măsuri în temeiul noilor norme. Consiliul European a solicitat Comisiei să amâne aplicarea acestora, astfel încât statele membre să o poată contesta în faţa Curţii de Justiţie a UE (Polonia şi Ungaria au făcut acest lucru la 11 martie 2021) şi până când Comisia va elabora orientări specifice privind aplicarea.

Într-o rezoluţie adoptată în martie 2021, Parlamentul European a reiterat faptul că concluziile Consiliului European cu privire la această chestiune nu au efect juridic şi a stabilit data de 1 iunie ca termen limită pentru adoptarea orientărilor. Deputaţii au solicitat, de asemenea, Comisiei să consulte Parlamentul înainte de adoptarea acestora. În cadrul unei reuniuni a comisiilor competente din PE la 26 mai, Comisia Europeană a indicat că intenţionează să se consulte cu Parlamentul în prima jumătate a lunii iunie.

 

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.