Fungicidele: O industrie de miliarde în Republica Moldova. Cine sun liderii care domină piața

Republica Moldova importă anual între 2.300 și 3.400 de tone de fungicide, iar în 2024 prețul mediu de import a fost de 333,6 lei/kg, revenind la nivelul din 2022, conform analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”. Acest preț marchează o scădere față de maximul de 365,7 lei/kg înregistrat în 2023, după o creștere constantă din 2020, când era de 232,7 lei/kg.

Fungicidele reprezintă cea mai mare pondere valorică din toate pesticidele importate, însumând 40-45% din total. În ultimii trei ani, valoarea anuală a importurilor de fungicide s-a situat între 800 milioane și 1 miliard de lei, contribuind semnificativ la importurile totale de chimicale agricole, estimate între 2 și 2,5 miliarde de lei anual.

În perioada ianuarie-august 2024, liderii importurilor de fungicide în funcție de cantități au fost:

VADALEX-AGRO SRL – 231 tone
DIAZCHIM SRL – 143 tone
IMEXAGRO SRL – 127 tone
AGROSTOC CI – 107 tone
Protecția Plantelor SRL – 94 tone

Valoric, cele mai mari importuri au fost realizate de:

VADALEX-AGRO SRL – 123,9 milioane lei
DIAZCHIM SRL – 114,9 milioane lei
AGROSTOC CI – 67,7 milioane lei

Pe piață se remarcă o segmentare clară:

Produse premium – Companiile mari precum VADALEX-AGRO și DIAZCHIM se concentrează pe produse de înaltă calitate și eficiență, dar cu prețuri ridicate.
Produse generice – Un compromis între cost și eficiență pentru agricultorii cu bugete moderate.
Produse economice – Provenite în mare parte din China, aceste produse sunt accesibile, dar ridică întrebări legate de calitate și siguranță alimentară.

Pentru legumicultură și pomicultură predomină fungicidele pe bază de cupru și sulf, precum:

Cuproxat SC
Bouille Bordelaise
Sulfex Gold 800 WG

Pentru cereale, cele mai populare produse includ:

Falcon Pro
Amistar Prime
Tilmor EC 240

Costurile ridicate ale fungicidelor premium și recoltele slabe din ultimii ani pun presiune pe agricultori. În timp ce produsele premium oferă protecție superioară, utilizarea lor excesivă devine economic nerentabilă în condiții de prețuri scăzute la produsele agricole. Fermierii sunt astfel nevoiți să opteze pentru alternative mai ieftine, dar cu riscuri asociate calității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fungicide #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.