Fungicidele: O industrie de miliarde în Republica Moldova. Cine sun liderii care domină piața

Republica Moldova importă anual între 2.300 și 3.400 de tone de fungicide, iar în 2024 prețul mediu de import a fost de 333,6 lei/kg, revenind la nivelul din 2022, conform analizei realizate de Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agroceriale”. Acest preț marchează o scădere față de maximul de 365,7 lei/kg înregistrat în 2023, după o creștere constantă din 2020, când era de 232,7 lei/kg.

Fungicidele reprezintă cea mai mare pondere valorică din toate pesticidele importate, însumând 40-45% din total. În ultimii trei ani, valoarea anuală a importurilor de fungicide s-a situat între 800 milioane și 1 miliard de lei, contribuind semnificativ la importurile totale de chimicale agricole, estimate între 2 și 2,5 miliarde de lei anual.

În perioada ianuarie-august 2024, liderii importurilor de fungicide în funcție de cantități au fost:

VADALEX-AGRO SRL – 231 tone
DIAZCHIM SRL – 143 tone
IMEXAGRO SRL – 127 tone
AGROSTOC CI – 107 tone
Protecția Plantelor SRL – 94 tone

Valoric, cele mai mari importuri au fost realizate de:

VADALEX-AGRO SRL – 123,9 milioane lei
DIAZCHIM SRL – 114,9 milioane lei
AGROSTOC CI – 67,7 milioane lei

Pe piață se remarcă o segmentare clară:

Produse premium – Companiile mari precum VADALEX-AGRO și DIAZCHIM se concentrează pe produse de înaltă calitate și eficiență, dar cu prețuri ridicate.
Produse generice – Un compromis între cost și eficiență pentru agricultorii cu bugete moderate.
Produse economice – Provenite în mare parte din China, aceste produse sunt accesibile, dar ridică întrebări legate de calitate și siguranță alimentară.

Pentru legumicultură și pomicultură predomină fungicidele pe bază de cupru și sulf, precum:

Cuproxat SC
Bouille Bordelaise
Sulfex Gold 800 WG

Pentru cereale, cele mai populare produse includ:

Falcon Pro
Amistar Prime
Tilmor EC 240

Costurile ridicate ale fungicidelor premium și recoltele slabe din ultimii ani pun presiune pe agricultori. În timp ce produsele premium oferă protecție superioară, utilizarea lor excesivă devine economic nerentabilă în condiții de prețuri scăzute la produsele agricole. Fermierii sunt astfel nevoiți să opteze pentru alternative mai ieftine, dar cu riscuri asociate calității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fungicide #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.