România pregătește cea mai mare centrală pe gaz din Europa la Mintia

Ministerul Energiei a anunțat un plan ambițios de a integra 2.500 MW noi în sistemul energetic național până în 2025, prin investiții strategice precum centralele de la Iernut, Mintia, Răstolița, Năvodari și alte proiecte private cofinanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Obiectivul urmărește furnizarea unei energii „sigure, accesibile ca preț și cât mai curate,” potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, citat de wall-street.ro.

„Energia este inima economiei. Fără energie sigură și ieftină, nu există dezvoltare economică sau un nivel de trai decent. 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele și proiectele confirmă acest lucru”, a declarat Burduja.

Termocentrala pe gaz de la Mintia: Cu o putere instalată totală de 1.750 MW, aceasta va deveni cea mai mare centrală pe gaz din Europa. Ministerul estimează că primii 1.000 MW vor fi conectați la rețea până la sfârșitul anului 2025.
Centrala de la Iernut: Proiectul strategic, de 430 MW de producție în bandă, este planificat pentru finalizare în iunie 2025.
Capacități de stocare: Capacitatea de stocare în baterii este așteptată să se dubleze, ajungând la 400-500 MWh, prin proiecte sprijinite din fonduri PNRR.

Planul pentru 2025 include adăugarea unor capacități de producție noi, dintre care cel puțin 600 MW vor reprezenta producție în bandă, contribuind direct la securitatea energetică. În același timp, proiectele de explorare a gazelor naturale din Neptun Deep și Caragele, dezvoltarea programului nuclear și fabricile de panouri fotovoltaice și baterii sunt priorități pe termen lung.

„Anul 2025 va marca un sistem energetic mai puternic, capabil să sprijine dezvoltarea economică și să asigure accesul cetățenilor la energie sigură și accesibilă,” a adăugat Burduja.

După ce în 2024 România a adăugat 1.200 MW în sistem, ținta pentru 2025 este dublarea acestui record. „Soluția pentru facturi mai mici nu este intervenția constantă a statului, ci creșterea capacității de producție,” a subliniat ministrul.

Cu investiții de peste 14 miliarde de euro atrase în ultimii ani, România își reafirmă angajamentul pentru independența energetică și competitivitatea economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mintia #burduja #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.