Nord Stream revine? Extrema dreaptă germană promite relansarea gazoductului rusesc

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Nord Stream #gaz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.