Dezastru ecologic în Marea Neagră! 5.000 de tone de păcură rămân pe fundul mării, după scufundarea a două petroliere

12 Ian. 2025, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Ian. 2025, 17:44 // Actual //  Ursu Victor

Dimensiunile dezastrului ecologic provocat de scufundarea a două petroliere în Strâmtoarea Kerci sunt mult mai mari decât au declarat inițial autoritățile ruse. Pe fundul Mării Negre au rămas aproximativ 5.000 de tone de păcură, descrisă drept „o masă gelatinoasă care nu se deplasează nicăieri”, a declarat sâmbătă guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev.

Potrivit Ministerului Transporturilor din Rusia, pe 2 ianuarie s-a anunțat că în mare au ajuns circa 2.400 de tone de păcură dintr-un total de 9.200 de tone transportate de petrolierele Volgoneft-239 și Volgoneft-212. Lucrările de curățare au început imediat după incidentul din 15 decembrie, însă progresul este lent. Până în prezent, doar din zonele de coastă ale orașelor Anapa și Temriuk au fost îndepărtate 155.000 de tone de nisip contaminat cu păcură. Alte 43.500 de tone de sol contaminat au fost colectate în Crimeea, unde au fost curățate și 19.100 m² de apă, comparativ cu 38.700 m² în regiunea Kuban. Scafandrii implicați în operațiuni au raportat că ies din apă complet acoperiți de păcură.

Pe 10 ianuarie, o inspecție a epavei navei Volgoneft-239, eșuată pe fundul mării, a dezvăluit o nouă scurgere, care s-a întins pe o suprafață de 2.800 m². Poluarea a fost semnalată pe coastele din Ialta, Kerci, Eupatoria, în districtele Sak, Cernomorskoe și Lenin din Crimeea, dar și pe insula Tuzla. În plus, păcura a ajuns și pe malurile Mării Azov, în apropiere de Berdiansk, în regiunea Zaporojie, unde porțiunea contaminată se întinde pe 14,5 km.

Deși situația a devenit critică, autoritățile ruse au format un comandament central pentru gestionarea dezastrului abia pe 12 ianuarie, după ce președintele Vladimir Putin și-a exprimat nemulțumirea cu privire la lipsa de măsuri eficiente pentru minimizarea pagubelor. Ministrul Situațiilor de Urgență, Alexandr Kurenkov, s-a deplasat personal la Anapa pentru a coordona operațiunile. Totuși, Kremlinul a ezitat să declare stare de urgență la nivel federal, optând inițial pentru trimiterea unor echipe suplimentare ale ministerului.

Între timp, președintele Comitetului de Investigații din Rusia, Alexandr Bastrîkin, a ordonat deschiderea unui dosar penal pentru „neglijența în gestionarea consecințelor dezastrului”. Potrivit acestuia, curățarea păcurii de pe linia de coastă a fost realizată aproape exclusiv de voluntari, fără echipamente specializate sau un sistem organizat de eliminare a deșeurilor. Cine va fi tras la răspundere rămâne, însă, neclar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.