Ultima rută locală a Moldovei, Chișinău–Ungheni, se scumpește pentru pasageri în mijlocul crizei Căilor Ferate

Administrația Căilor Ferate din Moldova (CFM) a anunțat majorarea prețului biletelor pe ruta Chișinău–Ungheni, decizia fiind justificată de dificultățile financiare grave ale instituției. CFM se confruntă cu datorii de peste 160 de milioane de lei și întârzieri în plata salariilor angajaților.

Deși trenul de pe această rută are frecvente defecțiuni și oferă condiții de călătorie precare, el rămâne esențial pentru aproximativ 300 de pasageri zilnici. Majoritatea acestora sunt lucrători din domeniul feroviar sau persoane cu venituri reduse, pentru care trenul reprezenta până acum o opțiune accesibilă de transport, scrie TVR Moldova.

Trenul Chișinău–Ungheni este ultimul tren local care mai funcționează în Republica Moldova, după ce rutele Bălți-Rogojeni și Chișinău-Tighina au fost suspendate. Majorarea tarifelor ar putea pune și mai multă presiune pe pasageri, într-un context economic dificil.

Autoritățile feroviare nu au specificat dacă vor fi luate măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de transport, în ciuda creșterii tarifelor. Situația reflectă criza profundă în care se află CFM, o instituție vitală pentru mobilitatea cetățenilor, dar afectată de ani de probleme financiare și administrative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpre #tren #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea recentă a taxei pe avere în Norvegia, menită să aducă 146 milioane de dolari în plus la bugetul de stat anual, a avut un efect complet opus: cei mai bogați cetățeni ai țării, cu o avere estimată la 54 de miliarde de dolari, au părăsit țara.

Potrivit datelor prezentate de CitizenX, plecarea acestor ultra-bogați a dus la o pierdere estimată de 594 milioane de dolari în venituri din taxarea averii, care ar fi fost impozitate cu o rată de 1,1%.

În loc de un câștig, efectul net asupra bugetului este o scădere de peste 448 milioane de dolari anual.

Această situație scoate în evidență riscurile potențiale ale taxării agresive a marilor averi într-o economie deschisă și mobilă. Deși intenția a fost de a spori echitatea fiscală și veniturile statului, rezultatul a fost o migrație accelerată a capitalului privat, cu efecte bugetare negative și pierderi în competitivitatea fiscală a țării.