Surprize pe piața auto din Moldova! Ce mărci au accelerat în 2024?

Piața auto din Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă în 2024, cu un număr total de 10.289 de mașini noi înmatriculate, ceea ce reprezintă o creștere de 14,26% comparativ cu 2023 (9.005 unități). În decembrie, luna cu cele mai multe înmatriculări, au fost înregistrate 1.284 de unități, marcând un record lunar, potrivit autoblog.md.

După ce a cedat temporar poziția de lider, Dacia a revenit pe primul loc în preferințele moldovenilor, cu 1.307 mașini vândute în 2024. Toyota s-a clasat pe locul al doilea, cu 1.297 unități, urmată îndeaproape de Skoda, cu 1.287 unități vândute. Cumulativ, aceste trei mărci au acaparat 37,8% din piața auto.

Pe locurile patru și cinci se situează KIA (705 unități) și BMW (512 unități), marca germană premium reușind o creștere considerabilă față de anii precedenți.

Mai multe branduri au avut vânzări notabile:

Suzuki: 500
Renault: 437
Geely: 408
Mercedes-Benz: 293
Hyundai: 263
Peugeot: 246
Volvo: 216
Jetour: 213
HAVAL: 205

În top 30 au intrat și mărci precum Lexus (197 unități), Ford (195), Honda (179), și Porsche (176). În ciuda unei prezențe mai reduse, Tesla a reușit să înregistreze 77 de mașini vândute, iar Volkswagen, un brand de tradiție, a avut 73 de înmatriculări.

Restul celor peste 60 de mărci prezente pe piață au înregistrat vânzări mai modeste, sub 60 de unități fiecare.

Anul 2024 a fost unul al diversificării și al creșterii competiției, reflectând o piață auto dinamică, cu preferințe bine conturate, dar și deschidere către noi mărci și tehnologii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #mașini #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi