SUA extind sancțiunile: Bănci rusești și chineze, implicate în scheme de ocolire a restricțiilor

Departamentul Trezoreriei SUA, prin intermediul Biroului de Control al Activelor Străine (OFAC), a extins recent lista de sancțiuni, adăugând companii chineze și rusești, dar și o bancă kârgâzstană, care au fost implicate în scheme de ocolire a sancțiunilor impuse de SUA. Potrivit OFAC, Rusia și China colaborează pentru a crea platforme regionale de compensare, care facilitează tranzacțiile transfrontaliere pentru produse supuse sancțiunilor.

Printre companiile chineze incluse în sancțiuni se numără: Anhui Hongsheng International Trade Co Ltd, Qingyuan Fo Feng Leda Supply Chain Service Co Ltd, Heilongjiang Shunsheng Economic And Trade Development Co Ltd, și altele. De asemenea, mai multe bănci rusești, deja sancționate, sunt implicate în aceste scheme, precum „Sberbank”, „Alfa-Bank”, „Sovcombank”, „T-Bank” și „Tochka”.

O altă entitate sancționată este banca kârgâză „Keremet Bank”. Ministerul Finanțelor SUA susține că, începând din vara anului 2024, reprezentanții băncii au colaborat cu oficiali ruși și cu „Promsvyazbank” pentru a implementa aceste scheme de evitare a sancțiunilor. De asemenea, se afirmă că Ministerul Finanțelor din Kârgâzstan a vândut pachetul de control al „Keremet Bank” unei companii legate de un oligarh rus, în scopul creării unui centru financiar destinat ocolirii restricțiilor.

În plus, omul de afaceri rus-moldovean Ilan Șor, aflat sub sancțiuni, este acuzat de participare la negocieri privind rolul „Keremet Bank” în aceste operațiuni, care au inclus și tranzacții legate de complexul industrial militar rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#snactiuni #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.