Dmitri Torner explică de ce Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a ghilotinei

16 Ian. 2025, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2025, 11:50 // Actual //  bani.md

Omul de afaceri Dmitri Torner consideră că în Republica Moldova a venit timpul pentru implementarea unei noi legi a ghilotinei și, într-o postare pe Facebook, și-a argumentat propunerea. „Acum aproape două decenii (în 2006), în Republica Moldova a fost adoptată una dintre cele mai renumite legi din istoria țării – Legea ghilotinei. Ulterior, ea a fost urmată de Ghilotina-2. Esența „ghilotinelor” a fost una cât se poate simplu – printr-un mega efort depus la cel mai înalt nivel a fost revizuit întregul cadru legislativ și normativ în vigoare, fiind eliminate toate barierele și contradicţiile ce împiedicau dezvoltarea afacerilor și, respectiv, a economiei naţionale. Necesitatea ghilotinei era accentuată inclusiv de faptul că multe structuri de stat, prin propriile regulamente, creau practic norme legale noi, iar acestea deseori contraveneau legilor și hotărârilor în vigoare, ceea ce nu împiedica implementarea lor. Probabil, dat fiind motivaţia puternică și necesitatea obiectivă a ghilotinei, această lege practic nu a fost însoţită de nici o critică – exista un fel de consens la nivelul mediului de afaceri și a factorului decizional central și aceasta a determinat și calitatea procesului de revizuire a cadrului legislativ și normativ în vigoare ce reglementa activitatea de întreprinzător în Moldova” – spune el.

Expertul este ferm convins că a venit timpul unei noi ghilotine. „Și când fac această afirmaţie, pornesc minimum de la trei considerente. În primul rând, de la precedenta ghilotină au trecut aproape două decenii. Între timp, multe s-au întâmplat inclusiv la capitolul instituirii de noi reglementări. Astăzi, spre deosebire de situaţia de acum două decenii, noi nu avem un tablou general clar a ceea ce înseamnă cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător în Moldova. Avem doar viziuni fragmentare, pe diverse domenii. Fiecare agent economic serios poate judeca lucrurile doar din punctul de vedere al domeniului în care activează. La fel și instituţiile statului – fiecare dintre ele cunoaşte doar situaţia în domeniul pe care-l administrează. De aceea, se impune o abordare similară celei de acum două decenii – o comisie de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător trebuie să facă o amplă evaluare a cadrului legislativ și normativ în vigoare, iar întregul proces trebuie să culmineze cu propuneri concrete către Parlament și Guvern privind acţiunile ce se impun în continuare”, afirmă el.

În al doilea rând, în opinia sa, necesitatea de a implementa o nouă lege a ghilotinei este accentuată de schimbările ce au avut loc în ultimii ani și perspectivele ce vor apărea în curând.

„Astăzi, tot mai mulţi experţi atrag atenţie asupra rolului important ce-i poate reveni Republicii Moldova în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Acest rol este accentuat inclusiv de faptul că Moldova este unicul stat vecin cu Ucraina, care nu e membru al Uniunii Europene, care-şi poate oferi platforma pentru venirea potenţialilor investitori asiatici, care vor dori să participe la procesul de reconstrucţie a Ucrainei (Rusia și Belarus tot sunt vecini cu Ucraina și nu sunt membri ai UE, dar respectivele state nu sunt relevante în acest context din motive lesne de înţeles). De aceea, putem concluziona că Moldova are o poziţie unică și poate deveni o bună platformă pentru anumiţi investitori în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, iar o nouă lege a ghilotinei ar fi o oportunitate pentru a pregăti terenul inclusiv şi pentru potenţialii viitori investitori străini”, mai spune omul de afaceri.

Al treilea argument în favoarea propunerii sale ține de procesul de integrare europeană, în care Moldova este implicată plenar la această etapă.

„Procesul de racordare a legislaţiei la standardele Uniunii Europene a început deja, însă el are un caracter fragmentar. O nouă lege a ghilotinei nu doar că ar permite schimbarea acestui caracter, ci, pe anumite dimensiuni, chiar ar avea un caracter de anticipare, iar aceasta ar spori dinamica procesului de integrare europeană. Am invocat doar trei argumente în favoarea unei noi legi a ghilotinei, dar, dacă ar fi să reflectăm mai profund, cu siguranţă am identifica şi altele. Dar ceea ce este evident deja la această etapă este că a venit timpul unor noi discuţii, la cel mai înalt nivel, despre necesitatea unei noi legi a ghilotinei. Iar aceste discuţii ar trebui să culmineze cu concluziile de rigoare şi, evident, cu acţiuni concrete”, conchide Dmitri Torner.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.