CFM, aproape de paralizie! Bolea promite relansarea activității pentru plata salariilor restante

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că restanțele salariale ale angajaților de la Calea Ferată din Moldova (CFM) reprezintă o consecință directă a scăderii volumului de mărfuri transportate. În context, el a subliniat că Ministerul elaborează programe pentru a crește activitatea feroviară, astfel încât veniturile generate să permită achitarea salariilor restante.

„Noi la Ministerul Infrastructurii elaborăm programe pentru a încărca căile ferate cu lucru, astfel încât să-și poată câștiga existența. De decenii, cantitatea de marfă transportată este în continuă scădere, ceea ce duce la imposibilitatea de a plăti salariile angajaților. Este o prioritate să readucem transportul feroviar acolo unde îi este locul, trecând transportul de mărfuri de pe rutier pe feroviar. Și eu cred că, în urma măsurilor întreprinse de minister, împreună cu conducerea CFM, compania își va începe din plin activitatea în următoarele luni pe segmentul de transport marfă ceea ce o să însemne încasări mai mari și posibilitatea de a achita salariile pentru angajații lor”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește salarizarea, Bolea a subliniat că soluțiile de moment, precum finanțarea temporară din surse externe, nu sunt viabile pe termen lung: „Unica soluție este de a crește activitatea feroviară pentru a genera venituri suficiente. Segmentul de la Văleni (a fost deteriorat de alunecările de teren din vara anului 2022 n-a), care ar putea aduce încasări de 56 de milioane de lei anual, trebuia reabilitat încă din 2022”.

Situația a devenit critică, mai ales în contextul avertismentului angajaților feroviari din Ocnița, care au anunțat că vor demisiona începând cu 1 februarie dacă restanțele salariale nu vor fi soluționate. Aceasta ar putea paraliza transportul feroviar, inclusiv trenul de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Ministrul a atras atenția asupra impactului conflictului din Ucraina asupra sectorului feroviar moldovenesc, menționând că rutele din Ucraina sunt evitate din cauza riscurilor de securitate și costurilor ridicate.

„În 2023-2024 s-au ratat venituri importante la bugetul CFM din cauza neutilizării eficiente a infrastructurii feroviare. Facem tot posibilul pentru a reabilita segmentele critice și pentru a readuce veniturile la nivelul necesar”, a concluzionat Bolea.

Ultimele cifre prezentate de CFM arată că datoriile la salariilor angajaților se ridică la 158 milioane de lei, iar angajații feroviari de la Ocnița au declarat că din 1 februarie vor demisiona, ceea ce riscă să paralizeze circulația marfarelor și a singurului tren de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #restanțe #CFM #criză #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.