CFM, aproape de paralizie! Bolea promite relansarea activității pentru plata salariilor restante

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că restanțele salariale ale angajaților de la Calea Ferată din Moldova (CFM) reprezintă o consecință directă a scăderii volumului de mărfuri transportate. În context, el a subliniat că Ministerul elaborează programe pentru a crește activitatea feroviară, astfel încât veniturile generate să permită achitarea salariilor restante.

„Noi la Ministerul Infrastructurii elaborăm programe pentru a încărca căile ferate cu lucru, astfel încât să-și poată câștiga existența. De decenii, cantitatea de marfă transportată este în continuă scădere, ceea ce duce la imposibilitatea de a plăti salariile angajaților. Este o prioritate să readucem transportul feroviar acolo unde îi este locul, trecând transportul de mărfuri de pe rutier pe feroviar. Și eu cred că, în urma măsurilor întreprinse de minister, împreună cu conducerea CFM, compania își va începe din plin activitatea în următoarele luni pe segmentul de transport marfă ceea ce o să însemne încasări mai mari și posibilitatea de a achita salariile pentru angajații lor”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește salarizarea, Bolea a subliniat că soluțiile de moment, precum finanțarea temporară din surse externe, nu sunt viabile pe termen lung: „Unica soluție este de a crește activitatea feroviară pentru a genera venituri suficiente. Segmentul de la Văleni (a fost deteriorat de alunecările de teren din vara anului 2022 n-a), care ar putea aduce încasări de 56 de milioane de lei anual, trebuia reabilitat încă din 2022”.

Situația a devenit critică, mai ales în contextul avertismentului angajaților feroviari din Ocnița, care au anunțat că vor demisiona începând cu 1 februarie dacă restanțele salariale nu vor fi soluționate. Aceasta ar putea paraliza transportul feroviar, inclusiv trenul de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Ministrul a atras atenția asupra impactului conflictului din Ucraina asupra sectorului feroviar moldovenesc, menționând că rutele din Ucraina sunt evitate din cauza riscurilor de securitate și costurilor ridicate.

„În 2023-2024 s-au ratat venituri importante la bugetul CFM din cauza neutilizării eficiente a infrastructurii feroviare. Facem tot posibilul pentru a reabilita segmentele critice și pentru a readuce veniturile la nivelul necesar”, a concluzionat Bolea.

Ultimele cifre prezentate de CFM arată că datoriile la salariilor angajaților se ridică la 158 milioane de lei, iar angajații feroviari de la Ocnița au declarat că din 1 februarie vor demisiona, ceea ce riscă să paralizeze circulația marfarelor și a singurului tren de pasageri Kiev-Chișinău-Kiev.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #restanțe #CFM #criză #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări din Europa din punct de vedere energetic, importând aproape integral cărbunele, gazele naturale și produsele petroliere, potrivit unui recent Raport de Țară privind Clima și Dezvoltarea, publicat de Banca Mondială. În plus, economia țării este intens poluantă, cu emisii de gaze cu efect de seră (GES) la 1.000 de dolari din PIB de șase ori mai mari decât media Uniunii Europene. Această realitate expune Moldova la riscuri economice semnificative, inclusiv la viitoarele tarife comerciale legate de carbon ale UE, care vor intra în vigoare în 2026.

Economia Moldovei, puternic dependentă de agricultură, este afectată de secetă și alte șocuri naturale, contribuind la creșterea economică slabă, volatilă și la sărăcia rurală accentuată. Schimbările climatice au amplificat frecvența și severitatea secetelor și inundațiilor, în timp ce poluarea aerului provoacă până la 3.000 de decese premature anual. Costurile economice ale acestor probleme sunt estimate la 164 de milioane de dolari pe an, echivalentul a 1,3% din PIB-ul țării în 2021.

Potrivit raportului, tranziția către o economie verde ar putea revitaliza și moderniza Moldova. Printre beneficiile enumerate se numără: crearea de locuri de muncă mai bine plătite, reducerea poluării aerului și a deceselor premature și îmbunătățirea securității energetice și a sănătății populației.

Raportul subliniază necesitatea unor politici centrate pe oameni, care să protejeze populația vulnerabilă, să consolideze protecția socială și să îmbunătățească accesul la infrastructură și servicii publice rezistente la schimbările climatice. În plus, este esențială pregătirea forței de muncă pentru tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon.

În contextul provocărilor actuale și al riscurilor viitoare, raportul Băncii Mondiale se arată că în următorii 30 de ani, Moldova va avea nevoie de aproximativ 31 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivele planului de acțiune guvernamental și de 8 miliarde de dolari suplimentari pentru a atinge emisiile nete zero. Aproximativ două treimi din nevoile de investiții vor trebui să provină din sectorul privat, în special în sectoarele energiei, industriei și agriculturii.