Escaladarea Everestului devine mai scumpă: Nepalul majorează taxa la 15.000 de dolari

Nepalul va majora taxele de permis pentru escaladarea Muntelui Everest cu 36%, acestea ajungând la 15.000 de dolari, pentru prima dată în aproape un deceniu, conform unui anunț oficial. Veniturile generate din aceste taxe reprezintă o sursă vitală pentru economia locală, care beneficiază de prezența a opt dintre cei mai înalți munți din lume, inclusiv Everestul, relatează CNN

Narayan Prasad Regmi, directorul general al Departamentului de Turism, a confirmat că noile tarife vor intra în vigoare în septembrie, vizând sezonul principal de alpinism din aprilie-mai. Taxele pentru alte sezoane mai puțin populare vor fi de asemenea majorate: la 7.500 de dolari pentru toamna (septembrie-noiembrie) și la 3.750 de dolari pentru iarna (decembrie-februarie).

„Redevențele nu au mai fost revizuite de mult timp. Le-am actualizat acum”, a declarat Regmi pentru Reuters.

Unii organizatori de expediții susțin că majorarea nu va descuraja alpiniștii, având în vedere popularitatea traseului South East Ridge deschis în 1953 de Sir Edmund Hillary și Tenzing Norgay.

„Ne așteptam la această creștere. Este un pas de înțeles pentru guvernul nepalez,” a spus Lukas Furtenbach de la Furtenbach Adventures. Totuși, destinația este criticată frecvent pentru supraaglomerare, probleme de curățenie și siguranță.

În fiecare an, sute de alpiniști se confruntă cu un mediu tot mai arid și stâncos pe Everest, semnalând efectele încălzirii globale. Oficialii nepalezi au declarat că sunt organizate campanii de curățenie și măsuri de siguranță pentru a proteja această regiune iconică.

#nepal #taxa #Everest

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.