Al 16-lea pachet de sancțiuni UE: Lovitură decisivă pentru comerțul rusesc

Uniunea Europeană intenționează să introducă sancțiuni suplimentare vizând 50 de categorii de produse din Rusia în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, a declarat David O’Sullivan, reprezentantul special al UE pentru sancțiuni, într-un interviu acordat postului de televiziune kazah Silkway, citat de agenția Kazinform.

Conform afirmațiilor lui O’Sullivan, noile măsuri vor include restricții comerciale suplimentare pentru 50 de coduri tarifare, atenție asupra cărora Uniunea Europeană a solicitat anterior autorităților din Kazahstan să se concentreze. Reprezentantul UE a subliniat că, în prezent, sancțiunile acoperă deja aproximativ 60% din importurile și exporturile anterioare ale Rusiei, ceea ce corespunde unui total de aproximativ 7.500 de produse.

De asemenea, oficialul european a menționat că sancțiunile viitoare ar putea viza compania de stat rusă Rosatom, însă acest subiect nu este deocamdată în discuție. Totodată, Bruxelles-ul va continua colaborarea cu Kazahstanul pentru a preveni ocolirea restricțiilor impuse. O’Sullivan a avertizat că UE își rezervă dreptul de a întrerupe relațiile comerciale cu companiile care ajută în mod deliberat la eludarea măsurilor sancționatorii.

Potrivit publicației germane Die Welt, Uniunea Europeană intenționează să adopte al 16-lea pachet de sancțiuni pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Aceste sancțiuni vor viza sectoare economice ale Rusiei care până acum fie nu au fost supuse restricțiilor, fie au fost afectate doar parțial.

Lista sancțiunilor va include și persoane fizice și juridice considerate responsabile pentru propagandă sau acțiuni care subminează integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) planifică interzicerea accesului în UE pentru persoanele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei sau implicare în campanii de dezinformare, inclusiv pe teritoriul Germaniei.

În ianuarie 2025, premierul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat că noul pachet de sancțiuni ar trebui să includă măsuri care să limiteze livrările de gaze și îngrășăminte din Rusia. Potrivit Bloomberg, UE analizează, de asemenea, restricții etapizate asupra importului de aluminiu, sancțiuni împotriva mai multor nave și deconectarea unor noi bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De Croo a subliniat că toate sancțiunile împotriva Rusiei trebuie să rămână în vigoare, indiferent de rezultatele posibile ale negocierilor privind soluționarea conflictului militar din Ucraina.

#rusai #sanctiuni #comert #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”