Al 16-lea pachet de sancțiuni UE: Lovitură decisivă pentru comerțul rusesc

Uniunea Europeană intenționează să introducă sancțiuni suplimentare vizând 50 de categorii de produse din Rusia în cadrul celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni, a declarat David O’Sullivan, reprezentantul special al UE pentru sancțiuni, într-un interviu acordat postului de televiziune kazah Silkway, citat de agenția Kazinform.

Conform afirmațiilor lui O’Sullivan, noile măsuri vor include restricții comerciale suplimentare pentru 50 de coduri tarifare, atenție asupra cărora Uniunea Europeană a solicitat anterior autorităților din Kazahstan să se concentreze. Reprezentantul UE a subliniat că, în prezent, sancțiunile acoperă deja aproximativ 60% din importurile și exporturile anterioare ale Rusiei, ceea ce corespunde unui total de aproximativ 7.500 de produse.

De asemenea, oficialul european a menționat că sancțiunile viitoare ar putea viza compania de stat rusă Rosatom, însă acest subiect nu este deocamdată în discuție. Totodată, Bruxelles-ul va continua colaborarea cu Kazahstanul pentru a preveni ocolirea restricțiilor impuse. O’Sullivan a avertizat că UE își rezervă dreptul de a întrerupe relațiile comerciale cu companiile care ajută în mod deliberat la eludarea măsurilor sancționatorii.

Potrivit publicației germane Die Welt, Uniunea Europeană intenționează să adopte al 16-lea pachet de sancțiuni pe 24 februarie 2025, marcând trei ani de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Aceste sancțiuni vor viza sectoare economice ale Rusiei care până acum fie nu au fost supuse restricțiilor, fie au fost afectate doar parțial.

Lista sancțiunilor va include și persoane fizice și juridice considerate responsabile pentru propagandă sau acțiuni care subminează integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) planifică interzicerea accesului în UE pentru persoanele suspectate de spionaj în favoarea Rusiei sau implicare în campanii de dezinformare, inclusiv pe teritoriul Germaniei.

În ianuarie 2025, premierul Belgiei, Alexander De Croo, a declarat că noul pachet de sancțiuni ar trebui să includă măsuri care să limiteze livrările de gaze și îngrășăminte din Rusia. Potrivit Bloomberg, UE analizează, de asemenea, restricții etapizate asupra importului de aluminiu, sancțiuni împotriva mai multor nave și deconectarea unor noi bănci rusești de la sistemul internațional de plăți SWIFT.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De Croo a subliniat că toate sancțiunile împotriva Rusiei trebuie să rămână în vigoare, indiferent de rezultatele posibile ale negocierilor privind soluționarea conflictului militar din Ucraina.

#rusai #sanctiuni #comert #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei avertizează asupra intensificării presiunilor inflaționiste și și-a revizuit în sens ascendent evaluarea riscurilor pentru trimestrul IV 2026 și prima jumătate a anului 2027. Inflația anuală a ajuns în august la 6,96% și a depășit limita superioară a coridorului țintit de banca centrală.

Potrivit BNM, inflația a accelerat cu 0,62 puncte procentuale față de luna iulie și s-a plasat peste intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor din august a fost mai redusă decât anticipase BNM în Raportul asupra inflației publicat în aceeași lună. Explicația ține în principal de prețurile reglementate, după ce ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată.

Riscurile pentru perioada următoare se amplifică însă. BNM arată că presiunile vin atât din exterior, prin creșterea prețurilor la energie, produse alimentare și materii prime, cât și din interiorul economiei, unde consumul este susținut de majorarea veniturilor disponibile ale populației.

Banca centrală estimează acum riscuri mai mici pentru inflație în trimestrul III 2026 față de prognoza din august, dar o deteriorare a perspectivelor în trimestrul IV și în prima jumătate a anului 2027.

Unul dintre principalele pericole vine din sectorul energetic. De la începutul lunii septembrie, potrivit BNM, prețurile petrolului Brent și ale gazelor naturale Dutch TTF au continuat să crească, pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran. Volatilitatea piețelor energetice amplifică riscul ca scumpirile externe să fie transmise ulterior în prețurile din Republica Moldova.

Presiuni suplimentare pot veni și din zona alimentelor. Episoadele de temperaturi extreme din Europa, problemele logistice din Strâmtoarea Ormuz și riscurile asociate fenomenului El Niño au determinat revizuirea în sus a ipotezelor privind evoluția prețurilor alimentare internaționale.

În același timp, cererea internă rămâne puternică. Fondul de salarizare a crescut cu 12% în termeni nominali în trimestrul II, iar transferurile de bani către persoanele fizice au avansat cu 20,88% în iulie față de aceeași lună din 2025. Comerțul cu amănuntul a crescut, la rândul său, cu 15,7% în primele șapte luni ale anului.

BNM avertizează că traiectoria inflației rămâne dependentă și de momentul și amploarea ajustării tarifelor reglementate, inclusiv cele din sectorul energetic, dar și de recolta agricolă din anul viitor, consum, remiteri, investiții, finanțarea externă și politica fiscală.

Pentru a reduce presiunile asupra prețurilor și a readuce inflația către ținta de 5%, BNM a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual. Banca centrală spune că măsura urmărește inclusiv stimularea economisirii în detrimentul consumului și limitarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă.

În precedentul Raport asupra inflației, BNM spunea că valul scumpirilor ar urma să se intensifice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a Moldovei (BNM) prognoza că rata anuală a inflației va urca de la 7,7% în trimestrul III la 9,2% în trimestrul IV 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august.

#rata #inflație #BNM