Tranzacție geopolitică: Ucraina își oferă resursele pentru ajutor militar american

Autoritățile ucrainene au declarat că sunt pregătite să colaboreze cu Statele Unite pentru exploatarea metalelor rare și să ofere „condiții speciale”, cu garanția că aceste resurse nu vor ajunge în mâinile Rusiei sau Iranului. Informația a fost publicată de New York Times (NYT) și Financial Times (FT), citând oficiali de rang înalt din Ucraina. Declarațiile vin ca răspuns la afirmațiile fostului președinte al SUA, Donald Trump, care a menționat că intenționează să negocieze o înțelegere cu Ucraina pentru continuarea ajutorului militar.

„Investim sute de miliarde de dolari, iar ei au resurse excelente de metale rare. (…) Vreau ca Ucraina să ne furnizeze aceste metale rare”, a spus Trump.

Conform unei surse citate de FT, propunerea lui Trump „pare să se alinieze” planului de cooperare prezentat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în toamna anului 2024. Planul includea dezvoltarea comună a zăcămintelor de litiu și uraniu, un subiect care, potrivit FT, a atras atenția fostului lider american. „Desigur, suntem gata să lucrăm cu America”, a declarat o sursă guvernamentală de la Kiev.

La Moscova, oferta Ucrainei a fost catalogată drept o „achiziție” a ajutorului militar, sugerând că acesta nu va mai fi acordat gratuit, ci pe baze comerciale. „Mai bine să nu se acorde deloc acest ajutor, contribuind astfel la încheierea conflictului”, a comentat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

Ucraina dispune de resurse naturale valoroase, evaluate în 2023 la 15 trilioane de dolari, conform Forbes Ucraina. Totuși, 70% dintre zăcăminte sunt localizate în regiunile Lugansk, Donețk și Dnipropetrovsk, dintre care două sunt parțial ocupate de armata rusă și afectate de război. Zăcămintele de litiu ale Ucrainei sunt printre cele mai mari din Europa, fiind estimate la 500.000 de tone. Litiul este un element-cheie în producția de electronică, armament, drone, avioane de luptă și sisteme de rachete.

În prezent, China domină piața globală a metalelor rare, asigurând peste 60% din extracție și aproape 85% din procesarea acestor resurse strategice. SUA, deși reprezintă 12-15% din extracția globală, depind de China pentru procesare, 80% din minereurile americane fiind prelucrate acolo până în 2020. Interesul lui Trump pentru metalele rare din Ucraina ar putea reflecta dorința de a reduce această dependență critică de importurile din China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arme #resurse #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.