Victor Gușan, „regele caviarului” din Transnistria. Milioane din icrele negre vândute Europei

Compania Aquatir, parte a holdingului Sheriff, deținut de oligarhul transnistrean Victor Gușan, a exportat în perioada 2022-2024 un total de 1.210 kilograme de caviar către Uniunea Europeană. La un preț mediu de 1.000 de dolari per kilogram, veniturile generate de această afacere se ridică la aproximativ 1,2 milioane de dolari.

Aquatir este singura companie din Republica Moldova care deține certificare pentru exportul de caviar în UE, făcând din această activitate una dintre cele mai profitabile din cadrul imperiului Sheriff, notează TVR Moldova.

Exporturile au crescut constant în ultimii trei ani:

2022: 218 kilograme
2023: 381 kilograme
2024: 611 kilograme

În ciuda succesului financiar, autoritățile vamale moldovenești au refuzat să dezvăluie detalii despre valoarea exactă a exporturilor din ultimii cinci ani, confirmând doar că un singur agent economic din stânga Nistrului a exportat caviar în UE între 2019 și 2024.

Aquatir a fost fondată în 2005, cu sprijinul specialistului german în sturioni Dietmar Firzlaff, care a pus bazele unui complex avansat pentru creșterea și reproducerea peștelui. În 2009, compania a început vânzările de caviar, iar până în 2013 ajunsese să producă o tonă anual.

Complexul Aquatir, situat în Tiraspol, se întinde pe o suprafață de șapte hectare, incluzând hale pentru reciclarea apei, bazine cu capacități de 30–100 de tone și laboratoare moderne. Capacitatea maximă de producție anuală este de cinci tone de caviar și 50 de tone de carne de sturion.

Caviarul produs la Tiraspol este exportat în toată lumea, fiind deosebit de apreciat pe piața europeană. În Germania, distribuția este gestionată de firma Aquatir GmbH, deschisă în 2014 și condusă de cetățeanul moldovean Serghei Lainer.

Holdingul Sheriff, cel mai mare jucător economic din regiunea separatistă transnistreană, include companii din diverse domenii: comerț, producție de alcool, telecomunicații, energie, bănci și criptomonede. Veniturile generate de Sheriff depășesc bugetul regiunii, consolidând astfel influența lui Victor Gușan.

În ciuda succesului economic, multe dintre activitățile holdingului sunt criticate pentru opacitate și legături cu surse de finanțare dubioase, inclusiv cu regimul de la Tiraspol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#icre #tirasppol #gusan #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.