Suveranitate în sănătate! Argentina anunță retragerea din OMS

Argentina, sub conducerea președintelui ultraliberal Javier Milei, a anunțat oficial retragerea din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), invocând „divergențe profunde asupra gestiunii sanitare” și influența politică exercitată de anumite state membre. Anunțul a fost făcut miercuri de Manuel Adorni, purtătorul de cuvânt al președinției, în cadrul unei conferințe de presă.

„Președintele l-a însărcinat pe ministrul Afacerilor Externe, Gerardo Werthein, să finalizeze procesul de retragere a Argentinei din OMS”, a declarat Adorni, subliniind că țara sa nu va permite unei organizații internaționale să afecteze suveranitatea națională, mai ales în domeniul sănătății.

Adorni a făcut referire la gestionarea pandemiei sub fostul guvern condus de Alberto Fernandez, menționând „cea mai lungă izolare din istoria umanității” și lipsa de independență a OMS în fața influenței politice a unor state. Oficialul a argumentat că retragerea va permite Argentinei să implementeze politici sanitare mai flexibile, adaptate propriilor nevoi și interese, și va elibera resurse pentru alte priorități naționale.

Decizia Argentinei vine în urma retragerii din OMS anunțate anterior de SUA, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a semnat recent un decret prin care oficializează retragerea americană din organizație, criticând gestionarea pandemiei de COVID-19 și influența exercitată de alte state asupra OMS.

Javier Milei, aflat la putere din decembrie 2023, a subliniat de mai multe ori afinitatea sa ideologică și politică cu Donald Trump, pe care îl consideră principalul aliat al Argentinei pe plan internațional.

OMS a declarat că regretă decizia luată de cele două state și speră că acestea vor reconsidera poziția. Retragerea SUA este programată să intre în vigoare în ianuarie 2026, iar detaliile calendarului de retragere pentru Argentina urmează să fie comunicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #OMS #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pentru a doua oară în acest an rata de bază, ajungând la 6,5%, o decizie menită să temperzeze inflația care a accelerat la sfârșitul anului 2024 și care se îndreaptă spre 10% anual. Această măsură, teoretic, ar trebui să descurajeze consumul excesiv prin creșterea dobânzilor la creditele de consum, dar efectele acesteia sunt mult mai complexe și afectează diferit diverse categorii de împrumuturi.

Conform economistului Veaceslav Ioniță, statul este prima victimă a majorării ratelor de bază, deoarece aceasta determină o creștere imediată a dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). O majorare de 10 puncte procentuale a ratei de bază duce la o creștere a dobânzilor VMS cu 8,2 puncte procentuale. De exemplu, în ianuarie 2025, Guvernul s-a împrumutat cu 4,5 miliarde lei la o dobândă de 7,4%, mai mare cu 0,75 puncte procentuale față de decembrie 2024. Doar pentru împrumuturile din ianuarie, Guvernul va trebui să plătească 34 milioane lei suplimentar din cauza majorării dobânzii.

Creșterea ratelor nu afectează imediat creditele ipotecare, dar influența se va resimți în câteva luni. La o majorare a ratei de bază cu 10 puncte procentuale, creditele ipotecare se scumpesc cu 3,2 puncte procentuale. De asemenea, recent, dobânzile pentru creditele ipotecare au crescut cu 1,1 puncte procentuale, ajungând de la 7% la 8%. Astfel, un credit ipotecar mediu de 1,3 milioane lei va însemna un cost lunar suplimentar de aproximativ 1.200 lei pentru noii debitori.

În ceea ce privește creditele de consum, aceste tipuri de împrumuturi sunt cel mai puternic afectate de majorarea ratei de bază, cu o scumpire de 6,2 puncte procentuale. Chiar și așa, moldovenii continuă să se împrumute, indiferent de dobânzi. În 2021, în ciuda dobânzilor scăzute sub 5%, au fost luate 130.000 de credite noi, un record la acea vreme. În 2024, deși dobânzile s-au dublat și au depășit 10%, moldovenii au stabilit un nou record istoric, cu aproape 210.000 de credite noi.

BNM își propune să reducă inflația prin descurajarea consumului pe bază de credit, însă experiența din 2024 arată că populația s-a adaptat la dobânzile mari și continuă să se împrumute. Totuși, această politică afectează indirect Guvernul, prin creșterea costurilor de împrumut, dar și pe cei care doresc să ia credite ipotecare.

Economistul Ioniță subliniază că majorarea inflației este de scurtă durată, iar în a doua jumătate a anului 2025, se preconizează o reducere a ratei de bază și, implicit, o scădere a dobânzilor pentru toate tipurile de împrumuturi.