Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Zero exporturi de petrol iranian: Trump lansează ofensiva economică

Zero exporturi de petrol iranian: Trump lansează ofensiva economică

05 Feb. 2025, 17:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Feb. 2025, 17:42 // Actual //  Ursu Victor

Președintele american Donald Trump a reluat marți campania de presiune asupra Iranului, vizând reducerea la zero a exportului de petrol iranian, pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare, transmite Reuters.

Înainte de întâlnirea cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a semnat un memorandum prezidențial care reînvie politica fermă a Washingtonului față de Iran, implementată în timpul primului său mandat.

Trump a afirmat că este deschis unui dialog cu Iranul și și-a exprimat dorința de a discuta cu liderul iranian. „Pentru mine este foarte simplu: Iranul nu trebuie să aibă arme nucleare”, a spus Trump. Întrebat cât de aproape este Teheranul de a dezvolta arme nucleare, Trump a răspuns: „Sunt mult prea aproape.”

Reprezentanța Iranului la Națiunile Unite din New York nu a oferit imediat un răspuns la solicitarea de comentarii.

Memorandumul semnat de Trump prevede, printre altele, ca ministrul american al Finanțelor să exercite o presiune economică maximă asupra Iranului, inclusiv prin sancțiuni și măsuri de constrângere pentru cei care încalcă restricțiile existente. De asemenea, acesta include instrucțiuni pentru Ministerul de Finanțe și Departamentul de Stat al SUA să lanseze o campanie destinată să reducă la zero exportul de petrol iranian.

Potrivit OPEC, producția de petrol în Iran a atins în 2024 cel mai înalt nivel din 2018 până în prezent. Agenția Internațională pentru Energie, cu sediul la Paris, consideră că Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și alți membri ai OPEC dispun de capacități excedentare pentru a compensa pierderile de export din Iran, care este și el un membru al OPEC.

Beijingul nu recunoaște sancțiunile americane, iar companiile chineze achiziționează o mare parte din petrolul iranian. China și Iranul au creat, de asemenea, un sistem comercial care utilizează în principal yuanul chinezesc și o rețea de intermediari, ceea ce permite evitarea utilizării dolarului și controlul autorităților americane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.