Autostrada spectaculoasă care va șterge granițele dintre România și Republica Moldova - anunțul CNAIR

Ministerul Transporturilor și CNAIR au anunțat că documentația pentru proiectarea și construcția Lotului 2 al Autostrăzii Unirii A8, pe segmentul Târgu Frumos – Lețcani, a fost transmisă spre publicare în SEAP. Directorul CNAIR, Irinel Scrișoteanu, a confirmat informația într-o postare pe Facebook, subliniind importanța acestui proiect pentru conectarea Moldovei și Republicii Moldova cu Transilvania și Europa.

Lotul 2 va avea o lungime de 28,6 km și va include 33 de poduri și pasaje care însumează 7,8 km, dar și două tuneluri. Vor fi construite și trei noduri rutiere la Podul Iloaiei, Lețcani și la conexiunea cu DN28. Valoarea estimată a proiectului este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar finanțarea va proveni din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027.

Durata contractului va fi de 46 de luni, din care 10 luni sunt alocate etapei de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenul de depunere a ofertelor pentru acest lot este stabilit pentru 24 martie 2025. Proiectul face parte din Autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, care se întinde pe o distanță totală de 93,2 km și va fi împărțită în cinci loturi.

Traseul va traversa județul Iași și va conecta localitățile Moțca, Pașcani, Târgu Frumos, Podu Iloaiei și municipiul Iași, urmând să se conecteze cu noul pod de la Ungheni, peste Prut. Irinel Scrișoteanu a mulțumit Consiliului Județean Iași și președintelui acestuia, Costel Alexe, pentru colaborarea în promovarea acestui proiect, subliniind că Autostrada Unirii reprezintă o prioritate strategică în Programul Investițional 2021-2030 al României.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cnair #traseu #autostrada

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, a dezvăluit într-o postare pe Facebook detalii despre o posibilă schemă de tranzit a gazului către regiunea transnistreană. Potrivit surselor sale, o companie maghiară, asociată cu apropiații premierului ungar Viktor Orban, testează tranzitul gazului cu mai mulți operatori.

Slusari a precizat că regimul de la Tiraspol refuză să accepte oferta Uniunii Europene și a Chișinăului, preferând să mențină regiunea în „zona gri”. Finanțarea gazului ar urma să fie realizată printr-un credit din partea Federației Ruse, însă achitările vor fi efectuate de o companie din Dubai. Schema juridică exactă nu este încă clară, dar contractul prevede livrarea zilnică a până la 5 milioane de metri cubi de gaz.

Această formulă ar putea permite regimului transnistrean să șantajeze Chișinăul, în special după finalizarea sezonului rece, când cheltuielile sunt mai mari. Slusari sugerează că această situație ar putea duce la reluarea achiziției de energie electrică de la Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES).

Slusari consideră că autoritățile de la Chișinău trebuie să efectueze verificări minuțioase privind legalitatea acestei scheme, dar și să impună, pentru prima dată, condiționări clare regimului de la Tiraspol. Acestea ar putea include eliminarea tarifelor simbolice la gaz și energie electrică pentru industria transnistreană, care sunt de cinci ori mai mici decât cele de pe malul drept al Nistrului, eliberarea deținuților politici din regiune și asigurarea accesului locuitorilor din Transnistria la mass-media din Chișinău.

„Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova, iar autoritățile noastre sunt obligate să asigure concurența loială pentru toți agenții economici,” a subliniat Alexandr Slusari.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Or, compania mixtă moldo-rusă Moldovagaz a livrat sâmbătă primul volum de 3 milioane de metri cubi de gaze naturale către regiunea separatistă Transnistria, prima de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune.