Gazele din Marea Neagră vor înlocui Rusia în Europa: Ce câștiguri vor aduce statului român

OMV Petrom își propune să folosească gazele extrase din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră pentru a sprijini creșterea consumului intern de gaze naturale în România și pentru a înlocui resursele rusești în regiune. Proiectul este programat să înceapă forajul în aprilie 2025, cu primele gaze așteptate în 2027, scrie hotnews.ro.

OMV Petrom estimează că, pe lângă creșterea numărului de clienți conectați la rețeaua de gaze și a centralelor care utilizează gazul pentru producția de energie electrică, un alt factor semnificativ va fi dezvoltarea hidrogenului cu emisii scăzute de carbon. Acesta ar putea contribui la o mai bună integrare a energiei regenerabile și la consolidarea securității energetice în România.

În regiune, gazele extrase din Marea Neagră vor înlocui gazele rusești în țări precum Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria și Slovacia, contribuind astfel la diversificarea surselor de energie.

Proiectul Neptun Deep aduce și beneficii economice substanțiale pentru România, statul urmând să beneficieze de aproximativ 20 de miliarde de euro din taxe directe și indirecte generate de acest proiect. Acesta va fi finanțat din sursele proprii ale companiei, având în vedere o poziție financiară solidă.

Proiectul Neptun Deep este realizat în parteneriat între OMV Petrom și Romgaz, iar rezervele estimate de gaze sunt de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, cu un impact semnificativ asupra pieței regionale de energie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#regiune #gaz #economie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina și Statele Unite au făcut un pas important către semnarea unui acord amplu privind exploatarea și investițiile în resursele minerale ucrainene. Informația a fost confirmată de prim-vicepremierul și ministrul Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, care a anunțat semnarea unui memorandum de intenție privind încheierea acordului, ce vizează un parteneriat economic strategic între cele două state.

„Ne apropiem de un acord complet cu SUA în domeniul parteneriatului economic. Pregătim crearea unui Fond de investiții pentru reconstrucția Ucrainei. Acest acord va deschide oportunități pentru investiții semnificative, modernizarea infrastructurii și un parteneriat reciproc avantajos cu Statele Unite”, a transmis Sviridenko.

Pentru finalizarea acordului, mai este necesară definitivarea textului, semnarea și ratificarea documentului în parlamentele celor două țări. Semnarea oficială este așteptată pe 24 aprilie, potrivit declarațiilor președintelui american Donald Trump.

Potrivit presei internaționale, negocierile din 11–12 aprilie s-au desfășurat într-o atmosferă tensionată, din cauza condițiilor considerate „maximaliste” impuse de partea americană. Printre cele mai controversate prevederi figurează dreptul de primă opțiune al investitorilor americani asupra tuturor proiectelor ucrainene de infrastructură și resurse, dar și acces prioritar la materiile prime strategice.

Administrația Trump a renunțat însă parțial la una dintre cele mai dure cerințe – rambursarea totală a ajutorului militar acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse. Dacă anterior se vorbea despre o sumă de 300 miliarde de dolari, acum Washingtonul solicită doar 100 miliarde, apropiindu-se astfel de evaluarea Kievului, care consideră întreaga sumă un ajutor nerambursabil.

Amânarea semnării acordului din iarnă a fost cauzată de un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei întâlniri la Casa Albă. Ulterior, partea americană a înăsprit condițiile acordului.

Zelenski a declarat în mai multe rânduri că Ucraina nu recunoaște ajutorul militar drept „datorie”. „Nu vom semna un acord care să pună pe umerii a zece generații de ucraineni nota de plată pentru apărarea suveranității noastre”, a spus liderul ucrainean.