Primul tronson al Autostrăzii Unirii, în construcție: Drumul către Republica Moldova și Transilvania devine realitate

Lucrările la primul șantier al Autostrăzii Unirii (A8), pe Secțiunea 3 Leghin – Târgu Neamț (Moțca), au fost demarate la începutul lunii februarie. Aceasta marchează o etapă importantă pentru proiectul strategic ce urmărește conectarea Moldovei și Republicii Moldova de Transilvania și Europa.

Proiectul prevede construcția unui tronson de 29,9 km, care include 13 poduri, 11 pasaje, 2 viaducte, două noduri rutiere, 4 spații de servicii și un Centru de Întreținere și Coordonare. Durata de execuție este de 24 de luni, iar finalizarea este programată pentru sfârșitul anului 2026.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a anunțat că:

A fost delimitat coridorul expropriat necesar construcției.
Procesul de deminare a suprafeței șantierului a fost finalizat.
Organizările de șantier sunt în curs de realizare.
Se lucrează la drumurile de acces pentru zonele unde vor începe forajele pentru structuri.
Descărcarea arheologică este în desfășurare pentru cele 6 situri identificate pe traseu.
Se execută lucrări de decopertare vegetală pe corpul autostrăzii.

Valoarea contractului este de 1,56 miliarde lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Autostrada Unirii (A8) este un proiect prioritar, destinat să traverseze Carpații, asigurând legătura între Moldova, Republica Moldova, Transilvania și Europa, dar și cu Bucureștiul. „Prioritizăm această autostradă pentru a consolida infrastructura și pentru a dezvolta regiunea”, a declarat Ionel Scrioșteanu.

Acesta este primul dintre cele 13 loturi ale Autostrăzii Unirii care intră în execuție, marcând un pas crucial pentru modernizarea infrastructurii rutiere din România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autostrada #constructie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.