Raiffeisenbank din Rusia, în colimatorul ginerelui premierului ungar Viktor Orban

Ginerele premierului ungar Viktor Orbán, István Tiborcz, manifestă interes pentru achiziționarea filialei rusești a Raiffeisenbank, parte a grupului austriac Raiffeisenbank International (RBI), conform publicației Der Standard, care citează surse informate.

Potrivit informațiilor, Tiborcz poartă negocieri active cu reprezentanți ai RBI, precum și cu Banca Centrală a Rusiei și administrația prezidențială de la Moscova. De asemenea, este menționat că un alt posibil cumpărător ar putea fi OTP Bank din Ungaria, care deține OTP Bank Rusia.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a consiliului de supraveghere al RBI la Viena, condusă de Erwin Hameseder, șeful Raiffeisen-Holding Niederösterreich Wien. Potrivit Der Standard, discuțiile au generat controverse între participanți.

Reprezentanții RBI nu au confirmat sau infirmat negocierile, menționând că, în prezent, transferul acțiunilor filialei ruse este imposibil din cauza unei decizii a unui tribunal rus din 5 septembrie 2024. În același timp, OTP Bank a negat orice implicare în tranzacție. Reprezentanții lui Tiborcz au declarat că grupul său investițional, BDPST Group, nu desfășoară activități în Rusia și nu consideră această țară ca o destinație investițională.

Decizia tribunalului din septembrie 2024 a venit ca urmare a unei cereri din partea companiei Rasperia Trading Limited, care a acuzat Raiffeisenbank de excluderea reprezentanților săi din conducerea companiei austriece Strabag, ceea ce a dus la diluarea participației și la neplata dividendelor. În ianuarie 2025, un tribunal rus a obligat Raiffeisenbank să plătească companiei Rasperia suma de 2,044 miliarde de euro, decizie pe care banca a anunțat că intenționează să o conteste.

Conform estimărilor Forbes Ungaria, averea lui István Tiborcz este de 151,5 miliarde forinți (aproximativ 370 milioane de euro), acesta fiind unul dintre cei mai bogați 15 oameni din țară. Tiborcz este căsătorit cu Ráhel Orbán, fiica premierului ungar.

Viktor Orbán este cunoscut pentru retorica sa pro-rusă și pentru criticile aduse politicii Uniunii Europene față de Ucraina. Premierul ungar a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul oferit Ucrainei implică Europa într-un conflict care nu servește interesele cetățenilor europeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #banca #tranzactie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.