Bolea se face că plouă în criza de la CFM: Ei singuri știu că trebuie să-și caute bani

22 Feb. 2025, 19:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2025, 19:57 // Actual //  Ursu Victor

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că angajații Căilor Ferate din Moldova (CFM) trebuie să-și gestioneze resursele pentru a acoperi restanțele salariale, înă nu exlude și varianta subvenționării. Potrivit acestuia, instituția dispune de active neutilizate, inclusiv locomotive și vagoane vechi, care ar putea fi valorificate pentru a genera venituri.

„Ei singuri știu cât trebuie să-și caute bani, să-și plătească salariile, să-și câștige bani. Spre exemplu, au 85 de locomotive care stau ruinate complet și alte 90 care pot fi vândute. De asemenea, au o bază masivă de fier vechi care poate fi valorificată”, a spus Bolea.

Ministrul a subliniat că CFM are propria comisie responsabilă de administrarea bunurilor și stabilirea prețurilor de vânzare, fără implicarea Ministerului Infrastructurii. Totodată, Bolea a recomandat ca licitațiile pentru vânzarea activelor să fie organizate la nivel internațional, pentru a atrage mai mulți cumpărători și a obține prețuri mai bune.

„Dacă vor participa cumpărători din Turcia sau România, concurența mai mare le-ar putea aduce venituri mai mari. Este important să beneficieze de aceste posibilități”, a adăugat el.

Ministrul a precizat că deciziile privind vânzarea activelor neutilizate aparțin în totalitate administrației CFM, care trebuie să prioritizeze utilizarea resurselor pentru a asigura plata salariilor restante.

Feroviarii au protestat pe 14 februarie, în fața Guvernului, Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, pentru a atrage atenția asupra restanțelor salariale acumulate și au cerut soluționarea imediată a acestei probleme. Aceștia au anunțat că vor reveni la proteste în data de 28 de februarie. Este vorba de datorii la salarii în sumă de 190 de milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.