Un colos bancar se naște! Banca Transilvania cumpără OTP Bank, însă subsidiara din Moldova rămâne a ungurilor

Banca Transilvania (BT) anunță finalizarea fuziunii cu OTP Bank România, o mișcare strategică importantă care o plasează ferm în fruntea pieței bancare din România. Prin această fuziune, BT își consolidează poziția de lider, ajungând la o cotă de piață de 23%, obținută atât prin creștere organică, cât și prin integrarea OTP Bank.

În urma fuziunii, Banca Transilvania înregistrează o creștere semnificativă a activelor, de +9%, și a portofoliului de credite, cu o creștere de +13%. De asemenea, BT își extinde prezența în București și în centrul țării, consolidându-și astfel poziția pe piață și atrăgând noi clienți din diverse regiuni ale României.

„Banca Transilvania are o competență esențială în execuția rapidă și de succes a integrărilor companiilor achiziționate. De această dată, am realizat o integrare în timp record, în doar șapte luni, ceea ce a fost posibil datorită similarităților și sinergiilor dintre BT și OTP Bank, precum și datorită implicării echipelor celor două bănci. Le spunem bun venit noilor clienți, parteneri de business și colegi,” a declarat Ӧmer Tetik, Director General al Băncii Transilvania.

În urma acestei fuziuni, BT a achiziționat OTP Bank România și subsidiarele sale din cadrul OTP Group pentru suma de 347,5 milioane de euro. Această achiziție este o continuare a strategiei de consolidare a Grupului Banca Transilvania, care are un istoric remarcabil în domeniul achizițiilor și integrărilor, inclusiv integrarea rapidă și eficientă a Victoriabank, parte din grup, cu BCR Chișinău.

Grupul Banca Transilvania își extinde astfel activitățile în România și Republica Moldova, contribuind semnificativ la consolidarea piețelor bancare din cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otp #banca #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.