Controalele fiscale sunt în forță: Mărfurile vândute ilegal și afacerile murdare, sub lupa autorităților

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) anunță că, în luna martie 2025, va continua să desfășoare acțiuni de control fiscal prin metoda verificării operative, cu scopul de a preveni și combate neutilizarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor în numerar, precum și alte încălcări ale legislației fiscale. Aceste acțiuni vizează comerțul cu amănuntul a mărfurilor, produselor și materialelor, în special în magazine, prestarea serviciilor în domeniul HoReCa, comerțul de flori, comerțul cu articole din metale prețioase, prestarea serviciilor de reparație/deservire a calculatoarelor, transportul rutier de pasageri în regim de taxi și comerțul prin intermediul platformelor online.

În luna februarie 2025, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 730 de controale fiscale, concentrându-se pe verificarea respectării reglementărilor fiscale. În urma acestor controale, au fost identificate încălcări ale legislației fiscale în 514 cazuri, iar în consecință au fost aplicate sancțiuni fiscale în valoare de 1.841,92 mii lei și sancțiuni contravenționale în valoare de 516,40 mii lei.

Acțiunile de control au avut ca scop monitorizarea activității contribuabililor, asigurându-se că aceștia respectă obligațiile legale privind eliberarea bonurilor fiscale la decontările cu numerar, declararea tuturor veniturilor și păstrarea documentelor de proveniență a mărfurilor expuse spre comercializare.

Serviciul Fiscal de Stat își reafirmă angajamentul de a întreprinde măsuri eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale și protejarea unui mediu de afaceri corect și transparent în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#verificări #agenti economici #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.