Termoelectrica pregătește o schimbare majoră în producția de energie: o centrală de 250 MW în locul CET Sursa 1

Termoelectrica S.A. a prezentat, în cadrul unor ședințe organizate cu reprezentanții autorităților din domeniul energetic și Banca Mondială, studiul finalizat privind opțiunile de dezvoltare a capacităților de producere a energiei termice și electrice. Printre soluțiile propuse, cea mai recomandată este construirea unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficiență, cu ciclu combinat, care va înlocui Centrala Electrică cu Termoficare (CET) Sursa 1.

Noua centrală ar urma să aibă o capacitate electrică de aproximativ 250 MW și termică de 180 MW. Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a subliniat că modernizarea infrastructurii de producere a energiei este esențială, având în vedere că instalațiile actuale sunt depășite și aproape de sfârșitul perioadei de exploatare. „Este crucial să asigurăm noi capacități de producere a energiei pentru a sprijini strategia țării în ceea ce privește securitatea energetică și creșterea producției interne de energie electrică”, a declarat Borosan.

Studiul a propus cinci soluții tehnice, fiecare integrând tehnologii de cogenerare de înaltă eficiență și surse de energie regenerabilă, inclusiv valorificarea energiei din deșeuri, stocarea căldurii și utilizarea pompelor de căldură. Printre tehnologiile avansate care vor fi implementate se numără turbinele cu gaze și abur în ciclu combinat, motoare cu ardere internă, colectoare solare și acumulatori pentru stocarea energiei termice.

Directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, a evidențiat faptul că soluțiile tehnice propuse ar face Termoelectrica S.A. un jucător mult mai competitiv pe piața energetică. Noua centrală va putea opera și vara pentru producerea energiei electrice, având un randament de aproximativ 55%, contribuind astfel la creșterea capacităților interne de producere a energiei și la integrarea mai eficientă a energiei regenerabile.

Directorul general al Termoelectrica S.A., Iurie Razlovan, a menționat că echipa companiei a fost activ implicată în analiza acestor soluții tehnice, iar acest studiu reprezintă un prim pas important în dezvoltarea și modernizarea centralelor cu tehnologii eficiente.

Elaborarea studiului face parte din Proiectul de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (PIESACET-2), finanțat de Banca Mondială, și a fost realizată de un consorțiu internațional de companii, inclusiv COLENCO Ltd. (Macedonia de Nord), EKONERG Ltd. (Croația) și Urban Technology Alliance (Marea Britanie).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centrala #Energie #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de zahăr din Republica Moldova sunt amenințați cu falimentul urmare a importurilor mai ieftine din Rusia, Belarus și Serbia. Iar Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova și Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr solicită Guvernului reluarea de urgență a procedurii de aprobare a Hotărârii privind reglementarea importurilor de zahăr.

Cele două organizații susțin că, de la expirarea măsurii provizorii la 27 aprilie 2026, piața zahărului a rămas complet nereglementată în raport cu importurile din Serbia, Belarus și Rusia. În același timp, zahărul din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Ucraina este supus contingentelor tarifare și unei taxe de 75%, ceea ce creează, potrivit producătorilor, o „asimetrie fără precedent” în defavoarea industriei locale.

Reprezentanții sectorului acuză că producătorii moldoveni sunt puși să concureze cu importuri provenite din țări care beneficiază de costuri energetice mult mai mici și de subvenții masive. De exemplu, Serbia acordă subvenții de circa 300 euro per hectar, iar Belarus cumpără gaz la prețuri de aproape patru ori mai mici decât Republica Moldova, în timp ce fermierii locali nu beneficiază de mecanisme similare de sprijin.

În acest context, industria zahărului din Moldova susține că a rezistat în ultimii ani în condiții extreme, marcate de scumpiri masive la energie și inputuri agricole, dar și de pierderi semnificative cauzate de înghețurile din 2025. Cu toate acestea, prețul zahărului produs local a scăzut, fiind, potrivit datelor oficiale, singurul produs alimentar care s-a ieftinit în condițiile unei inflații generale.

Producătorii subliniază că Republica Moldova nu se confruntă cu un deficit de zahăr, iar stocurile și producția planificată acoperă aproximativ 150% din consumul anual. În opinia lor, importurile necontrolate nu aduc beneficii consumatorilor, ci favorizează traderii, în timp ce pe termen lung pot duce la dispariția producției locale și la creșteri bruște de prețuri.

Datele prezentate arată că zahărul produs în țară generează de până la cinci ori mai multe venituri la buget decât cel importat și susține mii de locuri de muncă. Industria include circa 3.500 de angajați direcți, peste 10.000 de hectare cultivate și investiții de peste 130 milioane de euro.

Totodată, producătorii avertizează că situația transmite un semnal negativ investitorilor europeni, în condițiile în care sectorul zahărului din Moldova este controlat de companii din Germania și Polonia.

În acest context, organizațiile solicită reluarea imediată a procesului de aprobare a Hotărârii de Guvern privind reglementarea importurilor, menținerea dialogului cu industria și alinierea politicilor comerciale la angajamentele de susținere a producătorilor autohtoni.