Țara se usucă, guvernul tace! Agricultura Moldovei riscă să intre în colaps total în anul 2025, avertizează Slusari

06 Mart. 2025, 10:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2025, 10:26 // Actual //  Ursu Victor

Țara se usucă, guvernul tace! Agricultura Moldovei riscă să intre în colaps total în anul 2025 – avertizează Slusari

Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, avertizează că anul agricol 2025 ar putea fi chiar mai secetos decât cel precedent, accentuând o criză climatică ce durează deja de patru ani în majoritatea regiunilor țării. Într-o postare recentă, Slusari critică Ministerul Agriculturii pentru lipsa unei strategii concrete de adaptare la schimbările climatice, acuzând guvernarea că ignoră realitatea dură din teren.

Slusari subliniază că este necesară o abordare sistemică și urgentă pentru a proteja agricultura, în special fermierii mici și mijlocii, cei mai afectați de secetă. Printre măsurile propuse se numără declararea crizei climatice în agricultură și crearea unui fond de solidaritate cu sprijinul partenerilor externi pentru stabilizarea situației, stimularea agriculturii conservative prin tehnici care conservă umiditatea solului, testarea și implementarea unor culturi rezistente la secetă, reabilitarea sistemelor de irigare și subvenționarea extinsă a irigației la scară mică, simplificarea accesului la surse de apă pentru irigații, inclusiv utilizarea puțurilor arteziene, precum și crearea unui sistem eficient de asigurare împotriva secetei, cu implicarea directă a statului în plata primelor și despăgubirea agricultorilor, după modelul unor state occidentale.

Slusari trage un semnal de alarmă că zeci de fermieri sunt deja în procedura de insolvență, iar anul 2024 ar putea fi ultimul de activitate pentru alte sute de agricultori, dacă nu se iau măsuri imediate.

În opinia lui Slusari, actuala ministră a început să înțeleagă gravitatea crizei, dar rămâne în umbra fostului ministru Vladimir Bolea, pe care îl acuză de demagogie și inacțiune. El consideră că este nevoie de acțiuni concrete, nu doar de promisiuni și proiecte fără impact real.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.