2,2 miliarde lei „dispărute” din buget! Cine plătește prețul subexecutării cronice

Execuția bugetară din 2024 a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde lei, continuând o tendință de neexecutare integrală a cheltuielilor începută în 2015, după criza bancară. Deși anumite economii sunt binevenite, în special datorită scăderii dobânzilor și creșterii veniturilor din contribuțiile sociale, reducerile din investiții și subvenții ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea creșterii economice, constată economistul VEaceslav Ioniță.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani, cheltuielile statului au fost mai mici decât în anul precedent, cu o reducere de 650 milioane lei față de 2023. Această scădere nu este însă neapărat un semnal pozitiv, deoarece include tăieri importante în domenii strategice.

Unul dintre cele mai mari regrete ale execuției bugetare din 2024 este diminuarea investițiilor publice. Suma cheltuită a fost cu 300 de milioane lei mai mică decât planificarea inițială și, mai grav, sub nivelul din 2023. Aceasta poate afecta dezvoltarea infrastructurii și perspectivele economice pe termen lung.

Deși subvențiile au fost majorate cu 530 de milioane lei față de planificare, ele au fost totuși cu 300 de milioane lei mai mici decât în 2023. Această scădere afectează sectoarele dependente de sprijinul statului, în special agricultura și domeniile sociale.

Un aspect pozitiv al execuției bugetare din 2024 a fost economia de 800 de milioane lei la dobânzi, datorată scăderii inflației și a costului creditelor interne. Comparativ cu 2023, cheltuielile cu dobânzile au fost cu 1 miliard de lei mai mici.

În plus, creșterea veniturilor din contribuțiile sociale a permis guvernului să reducă transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 1,32 miliarde lei, fără a afecta plățile sociale.

Execuția bugetului de stat în 2024 reflectă un mix de economii necesare și reduceri problematice. Este esențial ca în 2025 să se rupă ciclul de neexecutare bugetară, astfel încât fondurile alocate să fie utilizate conform planificării, mai ales în investiții și subvenții, care sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#executie #deficit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un proiect de lege prin care lucrările de construcție a liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Bălți – Suceava, de modernizare a stației electrice Bălți 330 kV și de construcție a unei noi stații Bălți 400 kV au fost declarate de utilitate publică de interes național.

Această decizie are drept scop accelerarea conectării Republicii Moldova la rețeaua electrică europeană ENTSO-E, printr-o nouă linie de interconectare cu România. LEA Bălți–Suceava va avea o lungime de aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova, traversând 12 localități și necesitând instalarea a 157 de stâlpi electrici.

Pentru desfășurarea lucrărilor, Guvernul va identifica, prin Agenția de Geodezie, Cartografie și Cadastru, proprietarii terenurilor sau imobilelor care urmează să fie expropriați definitiv sau temporar. Despăgubirile vor fi plătite din bugetul de stat, prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii.

Legea prevede și derogări de la anumite prevederi legale, pentru a permite eliberarea rapidă a actelor permisive și pentru a grăbi procesele administrative, având în vedere importanța strategică a proiectului.

Valoarea totală a investiției este de 37 de milioane de euro, finanțată dint-un împrumut de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), un împrumut similar de 14,8 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) și un grant nerambursabil de 7,4 milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Proiectul urmează să fie finalizat până în 2027, iar în luna mai 2025 urmează să fie lansată licitația internațională pentru selectarea companiei care va implementa lucrările. Această inițiativă reprezintă un pas major în consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova și alinierea la standardele infrastructurale europene.