„Criptopreședintele” Trump creează o rezervă Bitcoin, dar fără să investească un dolar

07 Mart. 2025, 15:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2025, 15:09 // Actual //  Ursu Victor

Donald Trump, care a promis să transforme Statele Unite în „capitala mondială a criptomonedelor”, a semnat un ordin executiv privind crearea unei rezerve naționale de Bitcoin. Cu toate acestea, inițiativa nu implică achiziții noi de criptomonede, ci doar transferul în rezervă a Bitcoin-ului confiscat de autorități în urma anchetelor penale.

Analiștii din industrie au fost dezamăgiți de faptul că administrația Trump nu intenționează să cumpere activ criptomonede, ci doar să gestioneze stocul existent. În ordinul semnat se menționează că eventualele completări ale rezervei se vor face doar prin strategii care să nu implice costuri suplimentare pentru contribuabili. Mai mult, guvernul nu va cumpăra alte criptomonede decât cele deja confiscate.

Deși ordinul nu prevede vânzarea Bitcoin-ului din rezervă, Departamentul Trezoreriei are libertatea de a stabili strategii „responsabile” de administrare, inclusiv vânzarea activelor. Vestea a dezamăgit piața cripto, care spera ca guvernul american să intervină ca un cumpărător strategic. În urma anunțului, prețul Bitcoin a scăzut inițial cu 5,7%, deși ulterior și-a revenit parțial. Alte criptomonede au înregistrat, de asemenea, scăderi semnificative.

„Investitorii mizau pe faptul că guvernul va cumpăra Bitcoin, iar acum, când acest scenariu a fost exclus, mulți dintre ei își închid pozițiile”, a declarat pentru Bloomberg Stefan von Hanisch, director de tranzacții over-the-counter la Bitgo.

În timpul campaniei electorale, Trump s-a poziționat ca un susținător ferm al criptomonedelor, criticând democrații pentru reglementările stricte și promițând că va face din SUA o „superputere cripto”. Promisiunile i-au adus sprijinul unor investitori importanți din domeniu, care au contribuit generos la finanțarea campaniei sale.

După victoria sa electorală, Bitcoin a crescut de la sub 70.000 de dolari la un maxim de 106.000 de dolari pe 18 decembrie 2024. Totuși, după inaugurarea sa din 22 ianuarie 2025, piața a început să scadă din cauza incertitudinii generate de politicile comerciale agresive ale noului președinte, a retragerii fondurilor de pe bursele cripto și a atacului cibernetic asupra platformei Bybit, orchestrat de hackeri nord-coreeni, care au furat criptomonede în valoare de 1,5 miliarde de dolari. Vineri, Bitcoin era tranzacționat în jurul valorii de 88.500 de dolari.

Înainte de inaugurare, Donald Trump și soția sa au lansat două memecoins, $TRUMP și $MELANIA, fără nicio valoare fundamentală, bazându-se doar pe speculația pieței.

Prețul $TRUMP a crescut în trei zile de peste zece ori, ajungând la 75,35 dolari, dar ulterior a scăzut cu 82,6%, ajungând la doar 13,09 dolari în tranzacțiile de vineri. În timp ce investitorii care au cumpărat în vârf au pierdut sume importante, firmele care au facilitat emiterea și tranzacționarea monedelor au încasat aproximativ 350 de milioane de dolari, potrivit Financial Times.

Deși nu este clar dacă Trump a beneficiat direct de aceste câștiguri, experții au semnalat o posibilă conflict de interese. Prin vânzarea memecoin-urilor, președintele american a permis practic direcționarea anonimă de fonduri către el, fără restricțiile impuse donațiilor politice clasice, punând totodată investitorii de retail într-o poziție vulnerabilă.

În timp ce administrația sa încearcă să redefinească poziția SUA pe piața cripto, ultimele mișcări ale lui Trump lasă în urmă o piață instabilă, investitori dezamăgiți și întrebări privind etica președintelui în gestionarea activelor digitale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.