Trendul ieftinirilor s-a rupt: sancțiunile contra Rusiei aduc noi scumpiri la carburanți în Moldova

24 Oct. 2025, 11:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Oct. 2025, 11:55 // Actual //  Ursu Victor

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) anunță că trendul descendent al prețurilor la carburanți, care s-a menținut aproape patru săptămâni consecutiv, a fost întrerupt brusc ca urmare a impunerii unor noi sancțiuni economice majore de către Statele Unite împotriva companiilor petroliere ruse Rosneft, Lukoil și a subsidiarelor acestora.

Potrivit ANRE, cotațiile internaționale ale petrolului au crescut pe 23 octombrie cu aproximativ 5%, imediat după ce Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a anunțat sancțiuni care vizează principalii exportatori de țiței ai Federației Ruse. Cele două companii controlează împreună circa 3,1 milioane barili pe zi, o parte semnificativă din exporturile totale ale Rusiei.

Autoritatea de reglementare menționează că efectele sancțiunilor s-ar putea propaga și asupra sectoarelor de transport maritim, bancar și de asigurări, care facilitează comerțul cu petrol rusesc, generând incertitudini majore privind costurile logistice și lanțurile globale de aprovizionare.

În același timp, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a anunțat că este pregătită să majoreze producția pentru a stabiliza piața globală, dacă restricțiile impuse companiilor ruse vor continua. În prezent, OPEC acoperă aproape jumătate din producția mondială de țiței și și-a crescut deja țintele de producție pentru acest an cu 2,7 milioane barili/zi, echivalentul a circa 2,5% din cererea globală.

Ca urmare a acestor evoluții, cotațiile Platts pentru produsele derivate din petrol au înregistrat în ultima sesiune de tranzacționare o creștere de 4% pentru benzină și 6,5% pentru motorină.

În aceste condiții, pentru perioada 25–27 octombrie 2025, ANRE a stabilit noile prețuri maximale de comercializare cu amănuntul pentru principalele produse petroliere standard: 22,48 lei/litru pentru benzina COR 95 (+0,04 lei) și 19,26 lei/litru pentru motorina standard (+0,06 lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.