Mafia uleiului din Moldova! Trans Oil, acuzată de crearea unui deficit artificial pentru a majora prețurile

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, critică autoritățile pentru lipsa de reacție în fața scumpirii uleiului vegetal, un produs alimentar esențial pentru populația Republicii Moldova. Într-o postare recentă, acesta și-a exprimat dezamăgirea că Guvernul nu a convocat o ședință de urgență pentru a analiza situația și pentru a lua măsuri concrete.

Slusari a evidențiat că industria producției de ulei din Moldova este dominată de holdingul Trans Oil, deținut de omul de afaceri Vaja Jhashi, care, potrivit acestuia, ar fi contribuit la crearea unui deficit artificial pe piață. „Fabricile din Moldova, care aparțin acestui holding cu interese străine țării noastre, practic nu au lucrat din septembrie 2024. În loc să proceseze materia primă, acestea au transformat uzinele în elevatoare pentru depozitare, iar o mare parte din semințele de floarea-soarelui au fost exportate în alte țări, inclusiv în România, unde Trans Oil are propriile capacități de procesare”, a declarat Slusari.

Acesta a mai subliniat că din cauza opririi activității fabricilor, majoritatea angajaților din acest sector se află în șomaj tehnic, iar supermarketurile au fost invadate de ulei importat din Ucraina. „Atunci când se creează un deficit, după legile economiei de piață, prețurile cresc inevitabil”, a avertizat Slusari.

În postarea sa, fostul deputat a criticat-o și pe ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, pentru declarațiile sale ezitante privind situația. Totodată, el a acuzat fostul ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, că a fost conștient de această situație, dar nu a intervenit, permițând astfel distrugerea industriei alimentare autohtone și creșterea dependenței de importuri.

Slusari a propus o nouă abordare legislativă pentru securitatea alimentară a țării, prin adoptarea unei legi privind suveranitatea agroalimentară. „Moldova trebuie să stabilească prin lege lista produselor la care trebuie să fie autosuficientă 100%, fără importuri. În același timp, trebuie să oferim sprijin prioritar producătorilor mici și mijlocii, cei care sunt cu adevărat legați de această țară și pot contribui la salvarea economiei naționale”, a concluzionat el.

Miercuri, ministra Agricculturii, Ludmila Catlabuga declara: „Creșterea a fost influențată de mai mulți factori, începând cu materia primă – semințele de floarea-soarelui. Seceta din 2024 a redus productivitatea, iar fermierii sunt reticenți să vândă materia primă, în așteptarea unor prețuri mai mari”, a declarat Catlabuga.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #mafie #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.