Fitch confirmă ratingul Moldovei la 'B+' – Stabilitate economică, dar riscuri geopolitice ridicate

Agenția de rating Fitch Ratings a reconfirmat ratingul de credit al Republicii Moldova la ‘B+’, cu o perspectivă stabilă, reflectând menținerea stabilității macroeconomice și financiare în ciuda provocărilor externe. Evaluarea țării este susținută de un nivel scăzut al datoriei publice, sprijinul financiar extern și un PIB per capita mai ridicat decât al altor state cu rating similar. Cu toate acestea, economia Moldovei rămâne vulnerabilă la riscurile geopolitice, în special din cauza războiului din Ucraina și a influențelor externe asupra politicii interne.

1. Riscuri geopolitice ridicate
Fitch subliniază că Moldova este expusă consecințelor războiului din Ucraina, influenței politice exercitate de Rusia și prezenței militare ruse în Transnistria. Totodată, există riscul ca evoluțiile politice interne să afecteze orientarea pro-europeană a țării. În 2024, Maia Sandu a câștigat un nou mandat prezidențial, iar referendumul privind integrarea europeană a fost aprobat la limită. Următoarele alegeri parlamentare, programate până în iulie 2025, ar putea intensifica aceste tensiuni.

2. Deficite ridicate de cont curent
Fitch estimează că deficitul de cont curent al Moldovei a crescut la 16% din PIB în 2024, din cauza scăderii exporturilor, reducerii remitențelor și creșterii importurilor. Pentru 2025, deficitul este prognozat la 13,9% din PIB, susținut de o redresare economică slabă în Europa și importuri mai mari de electricitate. Acoperirea parțială a acestui deficit prin investiții străine directe modeste determină o creștere a datoriei externe nete, estimată la 29,7% din PIB la finalul lui 2024.

3. Rezerve valutare adecvate și sprijin financiar extern
Rezervele valutare brute ale Moldovei au ajuns la 5,5 miliarde USD la sfârșitul anului 2024, iar sprijinul financiar extern va menține o acoperire a rezervelor de 5,2 luni de plăți externe pentru perioada 2025-2026. Moldova beneficiază de un sprijin solid din partea UE, care a oferit un pachet financiar de 250 milioane EUR pentru gestionarea crizei energetice, dar și 1,9 miliarde EUR prin Facilitatea de Creștere Economică a UE.

4. Deficite bugetare mai mari, dar datorie guvernamentală moderată
Deficitul bugetar al Moldovei a fost de 3,9% din PIB în 2024, mai mic decât a fost prevăzut, datorită creșterii veniturilor și execuției reduse a cheltuielilor de capital. Pentru 2025-2026, este de așteptat ca implementarea proiectelor finanțate prin Facilitatea de Creștere Economică a UE să ducă la un deficit mediu de 4,8% din PIB.

Datoria guvernamentală, estimată la 38,5% din PIB la finalul lui 2024, rămâne sub media statelor cu rating ‘B’ (50%), dar este prognozată să crească la 43% din PIB până în 2026. Aproximativ 63% din această datorie este denominată în valută străină, însă se află în mare parte pe termeni concesionali, fără expunere pe piețele comerciale internaționale.

5. Creșterea economică rămâne fragilă
Economia Moldovei a fost afectată de șocurile energetice și geopolitice, iar creșterea PIB-ului a fost de doar 0,1% în 2024. Pentru 2025, Fitch prognozează o creștere de 1,7%, afectată de inflația ridicată și recuperarea lentă din UE, inclusiv din România, care absoarbe 37% din exporturile moldovenești. Cu toate acestea, finanțările europene pentru energie și investițiile din Facilitatea de Creștere Economică ar putea sprijini cererea internă în a doua jumătate a anului.

6. Inflația în creștere și măsuri monetare
Inflația anuală a crescut la 9% în ianuarie 2025, pe fondul majorării tarifelor la gaz, electricitate și încălzire, dar și a scumpirii unor produse alimentare din cauza secetei din 2024. Fitch estimează că inflația va ajunge la 9,5% în 2025, față de 4,7% în 2024. Banca Națională a Moldovei a reacționat, majorând rata dobânzii de politică monetară la 6,5% în perioada ianuarie-februarie, pentru a combate efectele de runda a doua ale creșterilor de prețuri.

7. Riscurile energetice și reducerea dependenței de Rusia
Moldova s-a confruntat cu al treilea șoc energetic din 2021, cauzat de întreruperea livrării de gaze rusești către Transnistria, ceea ce a afectat aproximativ o treime din producția de electricitate a țării. Cu toate acestea, datorită finanțărilor externe și importurilor alternative de energie, Moldova a evitat perturbări majore, în afară de creșterile de preț. Conectarea sporită la piețele de electricitate din UE, creșterea producției interne de energie regenerabilă și măsurile de eficiență energetică vor reduce dependența de sursele rusești în viitor.

Factorii care ar putea duce la schimbarea ratingului

Scădere bruscă a rezervelor internaționale cauzată de deficite externe prelungite.
Creșterea rapidă a datoriei publice din cauza unor deficite bugetare permanente.
Reducerea semnificativă și sustenabilă a riscurilor geopolitice.
Îmbunătățirea finanțelor externe, inclusiv reducerea deficitului de cont curent și atragerea unor investiții străine mai mari.
Accelerarea creșterii economice prin reforme care să stimuleze investițiile și să consolideze instituțiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rating #stabilitate #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie