Jonglerii economice! Inflația „s-a topit” în februarie datorită subvențiilor la energie care au tras în jos cifrele

În luna februarie 2025, inflația din Republica Moldova a înregistrat o scădere neașteptată, coborând de la 9,1% în ianuarie la 8,6%, în ciuda așteptărilor ca aceasta să depășească pragul de 10%. Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, această reducere nu este rezultatul unei schimbări naturale a pieței, ci al unei intervenții strategice a guvernului, susținute de Uniunea Europeană.

În timp ce prețurile majorității produselor au continuat să crească, un factor-cheie a avut un impact decisiv asupra scăderii inflației: reducerea costului energiei electrice cu 15,4%. Această ieftinire nu a fost determinată de o scădere a tarifelor impuse de furnizori, ci de o decizie a guvernului din 26 februarie, prin care a fost introdusă o compensație directă pentru consumatorii casnici.

Măsura guvernamentală, finanțată cu sprijinul Uniunii Europene, a vizat subvenționarea consumului de până la 110 kW, reducând astfel prețul real plătit de gospodării la 1,84 lei/kWh, comparativ cu tarifele standard de 4,10 lei și 4,68 lei/kWh aplicate de furnizori. Biroul Național de Statistică a luat în calcul acest sprijin în metodologiile sale, ceea ce a influențat direct datele privind inflația.

Deși mulți consumatori nu au observat imediat această reducere în facturile lor, metodologia statistică impune luarea în considerare a măsurilor guvernamentale în momentul adoptării, și nu doar atunci când efectele devin vizibile în gospodării. Astfel, compensațiile pentru energie au tras în jos inflația cu aproximativ un punct procentual, demonstrând că prin intervenții financiare bine direcționate, guvernul poate influența evoluția prețurilor și impactul economic asupra populației.

Totuși, rămâne întrebarea cât de sustenabilă este această strategie. Dacă măsura nu va fi prelungită sau dacă alte prețuri vor crește mai rapid, inflația ar putea reveni pe un trend ascendent în lunile următoare.

Economistul Veaceslav Ioniță sugerează că liberalizarea pieței asigurărilor și optimizarea costurilor polițelor RCA și Carte Verde ar putea reprezenta o altă metodă de reducere a inflației, prin eliminarea barierelor artificiale și ajustarea prețurilor din acest sector.

În concluzie, paradoxul lunii februarie este explicat: deși inflația părea pregătită să crească din nou, o decizie guvernamentală a reușit să inverseze temporar acest trend, oferind un respiro consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #preturi #inflație #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Argentina a înregistrat o scădere spectaculoasă a inflaţiei lunare, coborând pentru prima dată în ultimii cinci ani sub pragul de 2% – o victorie neaşteptată şi semnificativă pentru preşedintele libertarian Javier Milei, aflat în plină cruciadă împotriva crizei cronice a preţurilor, raportează Financial Times.

Potrivit datelor publicate joi de institutul naţional de statistică, preţurile de consum au crescut cu doar 1,5% în luna mai faţă de aprilie, o îmbunătăţire notabilă faţă de creşterea de 2,8% din aprilie şi un contrast radical cu vârful de 25,5% înregistrat în decembrie 2023 – luna în care Milei a preluat conducerea ţării.

Cu toate acestea, inflaţia anuală rămâne la un nivel alarmant, de 43,5%, una dintre cele mai ridicate din lume.

Ministrul economiei, Luis Caputo, a celebrat public realizarea pe platforma X, declarând: „Avem cel mai bun preşedinte din lume”.

Această scădere semnificativă consolidează şansele lui Milei la alegerile parţiale din octombrie, unde stabilitatea preţurilor este punctul central al discursului său politic. Este o victorie-surpriză pentru liderul argentinian, care în aprilie a eliminat controversatul control valutar – o măsură riscantă, dar care pare să fi dat roade.

Reformele au fost parte dintr-un acord de 20 de miliarde de dolari cu FMI, care a presupus renunţarea la un curs fix ce, deşi proteja moneda naţională de volatilitate, sufoca rezervele valutare ale băncii centrale. Milei a permis flotarea liberă a peso-ului pe 14 aprilie, o decizie ce părea riscantă, întrucât putea declanşa un nou val de scumpiri. Dar efectul a fost surprinzător de moderat.

„Guvernul a reuşit să limiteze efectele devalorizării asupra inflaţiei la un minim”, a declarat Ramiro Blazquez Giomi, strateg pentru America Latină la grupul financiar StoneX.

Pentru a susţine peso-ul, autorităţile au introdus inclusiv stimulente fiscale temporare pentru exportatorii agricoli, atrăgând mai mulţi dolari pe piaţa valutară. Totuşi, analiştii avertizează că tensiunile electorale din toamnă ar putea slăbi din nou moneda naţională.