Occidentul spune „Net” Rusiei! Marile companii refuză să revină pe piața controlată de Kremlin

15 Mart. 2025, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Mart. 2025, 12:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În ciuda speculațiilor privind o revenire masivă a afacerilor occidentale în Rusia, pe fondul contactelor americano-ruse pe tema Ucrainei, marile companii care au părăsit țara nu confirmă aceste zvonuri. Potrivit publicației The Bell, care a contactat peste 60 de companii occidentale, niciuna dintre cele care au răspuns nu are intenția de a-și relua activitatea în Rusia.

Dintre cei care exclud categoric o revenire se numără producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, distribuitorul leton de electronice ELKO Group, gigantul telecom VEON, compania germană Henkel, holdingul olandez Ingka (proprietarul IKEA), producătorul auto japonez Nissan, retailerul francez de echipamente sportive Decathlon și grupul german de petrol și gaze Wintershall Dea.

Companiile afirmă că o eventuală întoarcere pe piața rusă ar fi posibilă doar în cazul unor „schimbări fundamentale și de lungă durată” în situația geopolitică. În plus, mai multe firme au menționat confiscarea activelor lor de către autoritățile ruse, considerată ilegală din punctul lor de vedere.

Reprezentanții Henkel au declarat că o eventuală răscumpărare a activelor din Rusia ar putea fi luată în considerare doar dacă se produc „schimbări fundamentale și de lungă durată în geopolitică”, însă, în prezent, nu există astfel de premise. Compania a subliniat că și-a „încheiat clar” activitatea în Rusia încă din 2022, după declanșarea invaziei din Ucraina.

O poziție similară a adoptat și Nissan, care a vândut afacerea sa din Rusia în 2022. „Pentru a reveni, este necesară o schimbare semnificativă a situației politice. Monitorizăm evenimentele, dar nu avem comentarii suplimentare în acest moment”, au transmis oficialii companiei.

În același timp, Wintershall Dea a precizat că se află în plin proces juridic împotriva Federației Ruse, încercând să-și protejeze interesele după exproprierea de facto a activelor sale.

Câteva companii au declarat că nu au planuri de revenire, dar continuă să supravegheze evoluțiile din Rusia. De exemplu:

Baker Hughes – compania petrolieră analizează situația, dar o decizie va depinde de ridicarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei.

Bosch – gigantul german are discuții cu „Gazprom Bîtovîe Sistemi”, dar fără a oferi detalii clare.
Otis – producătorul de lifturi consideră că este „prea devreme” pentru a lua în calcul revenirea pe piața rusă.
Peste 1.000 de companii, inclusiv McDonald’s și Mercedes-Benz, și-au închis operațiunile în Rusia după începutul războiului din 2022, fie vânzând activele, fie cedându-le conducerii locale. Unele firme și-au păstrat opțiunea de a răscumpăra afacerile, dar altele au fost forțate să le vândă sub presiunea statului rus.

Recent, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia „poartă negocieri cu unele companii occidentale” privind o posibilă revenire a acestora pe piața locală. „Discuțiile se desfășoară într-un format confidențial, la inițiativa unor parteneri. Totul este calm, demn și se desfășoară cu respect reciproc și în interes comun”, a afirmat liderul de la Kremlin, fără a da detalii concrete.

Putin a adăugat că Rusia este deschisă pentru revenirea companiilor străine, dar nu le va oferi „preferații speciale”, subliniind că acestea nu pot aștepta tratament privilegiat.

Totuși, revenirea afacerilor occidentale în Rusia este complicată de restricțiile impuse de Kremlin. La sfârșitul lunii februarie, Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat că firmele din „țările neprietenoase” vor putea reveni pe piața rusă doar cu aprobarea unei comisii guvernamentale pentru investițiile străine.

Astfel, în ciuda dorinței declarate a Moscovei de a readuce capitalul occidental, marile corporații occidentale nu par dispuse să facă acest pas, invocând riscuri economice, juridice și geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.