Occidentul spune „Net” Rusiei! Marile companii refuză să revină pe piața controlată de Kremlin

15 Mart. 2025, 12:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Mart. 2025, 12:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În ciuda speculațiilor privind o revenire masivă a afacerilor occidentale în Rusia, pe fondul contactelor americano-ruse pe tema Ucrainei, marile companii care au părăsit țara nu confirmă aceste zvonuri. Potrivit publicației The Bell, care a contactat peste 60 de companii occidentale, niciuna dintre cele care au răspuns nu are intenția de a-și relua activitatea în Rusia.

Dintre cei care exclud categoric o revenire se numără producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres, distribuitorul leton de electronice ELKO Group, gigantul telecom VEON, compania germană Henkel, holdingul olandez Ingka (proprietarul IKEA), producătorul auto japonez Nissan, retailerul francez de echipamente sportive Decathlon și grupul german de petrol și gaze Wintershall Dea.

Companiile afirmă că o eventuală întoarcere pe piața rusă ar fi posibilă doar în cazul unor „schimbări fundamentale și de lungă durată” în situația geopolitică. În plus, mai multe firme au menționat confiscarea activelor lor de către autoritățile ruse, considerată ilegală din punctul lor de vedere.

Reprezentanții Henkel au declarat că o eventuală răscumpărare a activelor din Rusia ar putea fi luată în considerare doar dacă se produc „schimbări fundamentale și de lungă durată în geopolitică”, însă, în prezent, nu există astfel de premise. Compania a subliniat că și-a „încheiat clar” activitatea în Rusia încă din 2022, după declanșarea invaziei din Ucraina.

O poziție similară a adoptat și Nissan, care a vândut afacerea sa din Rusia în 2022. „Pentru a reveni, este necesară o schimbare semnificativă a situației politice. Monitorizăm evenimentele, dar nu avem comentarii suplimentare în acest moment”, au transmis oficialii companiei.

În același timp, Wintershall Dea a precizat că se află în plin proces juridic împotriva Federației Ruse, încercând să-și protejeze interesele după exproprierea de facto a activelor sale.

Câteva companii au declarat că nu au planuri de revenire, dar continuă să supravegheze evoluțiile din Rusia. De exemplu:

Baker Hughes – compania petrolieră analizează situația, dar o decizie va depinde de ridicarea sancțiunilor occidentale impuse Rusiei.

Bosch – gigantul german are discuții cu „Gazprom Bîtovîe Sistemi”, dar fără a oferi detalii clare.
Otis – producătorul de lifturi consideră că este „prea devreme” pentru a lua în calcul revenirea pe piața rusă.
Peste 1.000 de companii, inclusiv McDonald’s și Mercedes-Benz, și-au închis operațiunile în Rusia după începutul războiului din 2022, fie vânzând activele, fie cedându-le conducerii locale. Unele firme și-au păstrat opțiunea de a răscumpăra afacerile, dar altele au fost forțate să le vândă sub presiunea statului rus.

Recent, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia „poartă negocieri cu unele companii occidentale” privind o posibilă revenire a acestora pe piața locală. „Discuțiile se desfășoară într-un format confidențial, la inițiativa unor parteneri. Totul este calm, demn și se desfășoară cu respect reciproc și în interes comun”, a afirmat liderul de la Kremlin, fără a da detalii concrete.

Putin a adăugat că Rusia este deschisă pentru revenirea companiilor străine, dar nu le va oferi „preferații speciale”, subliniind că acestea nu pot aștepta tratament privilegiat.

Totuși, revenirea afacerilor occidentale în Rusia este complicată de restricțiile impuse de Kremlin. La sfârșitul lunii februarie, Ministerul de Finanțe al Rusiei a anunțat că firmele din „țările neprietenoase” vor putea reveni pe piața rusă doar cu aprobarea unei comisii guvernamentale pentru investițiile străine.

Astfel, în ciuda dorinței declarate a Moscovei de a readuce capitalul occidental, marile corporații occidentale nu par dispuse să facă acest pas, invocând riscuri economice, juridice și geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.