Criza locuințelor se adâncește! Autorizațiile în scădere, iar apartamentele sunt tot mai scumpe

Numărul autorizațiilor de construcție eliberate în Republica Moldova continuă să scadă, semn că piața imobiliară rămâne sub presiunea costurilor ridicate, iar prețurile apartamentelor nu vor coborî în perioada următoare.

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în perioada ianuarie–septembrie 2025 au fost eliberate 2.187 de autorizații de construire, cu 7,8% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Din total, 1.618 autorizații au fost destinate clădirilor rezidențiale, ceea ce reprezintă o scădere de 1,4% față de ianuarie–septembrie 2024. În trimestrul III al anului 2025, autoritățile locale au emis 614 autorizații de construcție pentru locuințe, confirmând un ritm mai lent al investițiilor în sectorul rezidențial.

În profil regional, diminuarea numărului de autorizații este generalizată: Regiunea Centru – minus 18 autorizații (−3,0%), regiunea Sud – minus 18 autorizații (−13,3%) și regiunea Nord – minus 12 autorizații (−6,2%).

Singurele excepții vin din municipiul Chișinău, unde s-au eliberat cu 5 autorizații mai mult (+0,8%), și din UTA Găgăuzia, unde s-a înregistrat o creștere de 18,3% (plus 20 autorizații).

Reducerea numărului de autorizații indică o temperare a activității de construcții și o ofertă tot mai redusă de locuințe noi, ceea ce limitează șansele reducerii prețurilor la apartamente.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit datelor statisttice, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autorizații #imobil #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.