Lukoil își vinde imperiul către Gunvor, traderul născut în cercul oligarhilor lui Putin

Gigantul petrolier rus Lukoil a anunțat că a acceptat oferta grupului elvețiano-cipriot Gunvor pentru cumpărarea activelor sale externe, în urma sancțiunilor impuse săptămâna trecută de Statele Unite.

Lukoil a confirmat că a acceptat oferta Gunvor pentru vânzarea Lukoil International GmbH, entitatea care deține activele companiei în afara Rusiei. „Părțile au convenit termenii principali ai tranzacției, iar Lukoil s-a angajat să nu mai negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se arată în comunicatul companiei.

Tranzacția necesită aprobarea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, care a emis o licență temporară pentru ca firmele occidentale să își poată închide până la 21 noiembrie tranzacțiile cu Lukoil și Rosneft.

Gunvor Group, una dintre cele mai mari companii de trading de petrol din lume, are un istoric strâns legat de Kremlin. Compania a fost fondată în anul 2000 de omul de afaceri suedez Torbjörn Törnqvist și de Ghenadii Timcenko, un oligarh rus apropiat al președintelui Vladimir Putin.

În anii 2000, Gunvor a devenit cel mai mare exportator de petrol rusesc, controlând aproape o treime din exporturile Moscovei. În 2007, cifra sa de afaceri depășea 43 miliarde de dolari, compania fiind considerată de presa elvețiană „brațul comercial neoficial al Kremlinului”.

Timcenko a fost nevoit să-și vândă participația din Gunvor în 2014, cu puțin timp înainte ca Washingtonul să-l includă pe lista de sancțiuni în urma anexării Crimeii. Totuși, numeroase rapoarte internaționale subliniază că Gunvor a continuat să rămână un actor cheie în comerțul cu petrol rusesc, chiar și după acest episod.

În martie 2024, Gunvor a plătit peste 660 milioane de dolari autorităților americane și elvețiene pentru a închide o investigație privind plăți de mită în Ecuador — un alt episod care a adus compania în centrul atenției globale.

Printre principalele active internaționale ale Lukoil se numără: Câmpul petrolier West Qurna 2 din Irak, unul dintre cele mai mari din lume, unde Lukoil deține o participație de 75%;
Rafinăria Neftohim Burgas din Bulgaria, cea mai mare din Balcani (190.000 barili/zi).

Totodată, mai deține terminale petroliere și lanțuri de benzinării în Europa, precum și proiecte de explorare și extracție în Africa, Asia Centrală și America Latină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#guvernor #vinzare #lukoi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.