Europa declară război giganților americani! UE vrea să interzică Visa, Mastercard și PayPal

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagarde #Visa #master-card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu ia în considerare, în prezent, reluarea achizițiilor de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi” de la Rlive.

Întrebat despre eventualitatea revenirii la importul de curent din regiunea transnistreană în perioada verii, în cazul unui deficit de electricitate în România, ministrul a precizat că această opțiune este una extrem de scumpă chisr și cu livrarea de către Chișinău a gazului în schimbul energiei electrice.

„Acest scenariu este foarte costisitor. Dacă analizăm prețul de piață al gazului, acesta este în jur de 35-36 euro/MWh. Adăugând tariful de transport, ajungem la un cost de 43-45 euro/MWh. La MGRES, pentru a produce un megawatt de energie electrică, sunt necesari aproximativ 3 megawați de gaz. Matematica e simplă – rezultă un preț final mult mai mare decât ofertele de pe piață”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, situația se complică și mai mult dacă se ia în calcul faptul că regimul de la Tiraspol nu plătește pentru gazul livrat de Chișinău.

„Știm foarte bine că tariful pe care îl percep acolo nu acoperă costul real al gazului. Acest gaz a fost acceptat de Chișinău ca un compromis politic – așa-zisul „gaz umanitar”. Dacă acest tip de gaz continuă să fie livrat și să alimenteze MGRES, atunci este o problemă politică, nu una economică”, a subliniat Junghietu.

În concluzie, ministrul a fost ferm: „Nu luăm în calcul, în acest moment, scenariul de a cumpăra energie electrică de pe malul stâng al Nistrului.”

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov atrage atenția că, în lipsa unor capacități locale de echilibrare, Moldova va fi pusă în fața faptului împlinit: „Inevitabil se va reveni la Centrala de la Cuciurgan pentru energia de echilibrare. La un moment dat va fi un deficit de energie și ni se va spune că unica soluție pentru echilibrare e curentul de la Cuciurgan”.