Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe – Ioniță

07 Apr. 2025, 14:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Apr. 2025, 14:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.