Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.