Rezervele valutare în scădere: plățile externe au depășit intrările în martie

08 Apr. 2025, 21:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
08 Apr. 2025, 21:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La data de 31 martie 2025, activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au însumat 5 050,86 milioane euro, înregistrând o descreștere de 83,32 milioane euro comparativ cu 28 februarie 2025, când acestea totalizau 5 134,18 milioane euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Scăderea rezervelor valutare a fost cauzată de mai mulți factori, cel mai important fiind achitarea serviciului datoriei publice externe, în valoare de 77,95 milioane euro. Alte cauze care au contribuit la diminuarea rezervei valutare includ deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente față de euro (65,03 milioane euro), ieșirile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate (9,08 milioane euro), plățile efectuate de Ministerul Finanțelor (3,04 milioane euro), precum și retrageri din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă (0,45 milioane euro).

Pe de altă parte, rezerva oficială a fost parțial susținută de o serie de intrări. Printre acestea se remarcă încasările în favoarea Ministerului Finanțelor în sumă totală de 44,32 milioane euro, care includ un grant oferit de guvernul german pentru compensații la energie (33 milioane euro) și credite pentru proiecte investiționale (8,07 milioane euro). De asemenea, rezervele au fost alimentate și prin veniturile din gestionarea activelor valutare (15,06 milioane euro), intervențiile nete de cumpărare pe piața valutară (8,50 milioane euro), reevaluarea valorilor mobiliare din portofoliu (2,41 milioane euro), operațiuni de tip swap valutar (0,19 milioane euro), precum și alte intrări nete în valoare de 1,75 milioane euro.

 

30 Sept. 2026, 17:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 17:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Irakul a majorat puternic discounturile pentru petrolul livrat în luna octombrie, oferind reduceri de până la 37 de dolari pe baril față de cotațiile de referință regionale, potrivit informațiilor obținute de Bloomberg.

Compania petrolieră de stat SOMO a oferit țițeiul Basrah Medium cu un discount de 34,5 dolari pe baril, iar Basrah Heavy cu până la 37 de dolari sub prețul de referință aplicabil pieței de destinație. Documentele datate 29 septembrie vizează livrările programate între 1 și 31 octombrie.

Reducerile sunt semnificativ mai mari decât cele oferite pentru lunile anterioare. În august și septembrie, discounturile pentru petrolul irakian au fost, în general, sub 30 de dolari pe baril.

Pentru livrările către Asia, prețurile de referință sunt calculate în raport cu media cotațiilor Oman și Dubai. Pentru Europa este utilizat Brent, iar pentru livrările către America de Nord și de Sud Argus Sour Crude Index.

Potrivit Bloomberg, reducerea agresivă a prețurilor arată dificultățile cu care se confruntă Irakul în transportul petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Poziția geografică și dependența de rutele maritime din Golful Persic fac exporturile irakiene mai vulnerabile decât cele ale unor producători vecini.

Irakul nu dispune nici de o flotă proprie importantă de petroliere, ceea ce obligă Bagdadul să ofere discounturi mari pentru a atrage cumpărători și pentru a compensa riscurile și costurile suplimentare ale transportului.

Șeful SOMO, Ali Nizar, declara pe 20 septembrie că intensificarea concurenței dintre producătorii din Golf a determinat o parte dintre cumpărătorii tradiționali ai petrolului irakian să se orienteze spre alți furnizori care oferă condiții mai avantajoase.

Presiunea este amplificată și de creșterea puternică a costurilor de transport maritim. Lipsa superpetrolierelor disponibile a scumpit navlul la nivel global, iar unele tranzacții au devenit neprofitabile chiar și în condițiile unor reduceri importante la prețul petrolului.

Prin urmare, discounturile de până la 37 de dolari pe baril reprezintă o încercare a Irakului de a-și menține fluxurile de export într-un context în care riscurile geopolitice și costurile logistice au crescut semnificativ.