Gazprom, „spălă” pierderile! Va produce mașini de spălat și frigidere

După ce a pierdut aproape 60% din exporturile de gaze ca urmare a „războiului gazelor” cu Europa și eșecului negocierilor cu China pentru un nou contract, gigantul rus Gazprom își reorientează activitatea: va produce mașini de spălat și frigidere. Potrivit publicației Kommersant, filiala „Gazprom Bîtovie Sistemi” va începe producția de electrocasnice în 2025, pe platforma fostei fabrici Bosch de lângă Sankt Petersburg, preluată de statul rus și trecută sub administrarea temporară a companiei de stat.

Fabrica, care înainte de război producea anual peste un milion de frigidere și mașini de spălat, ar urma să fie repornită chiar din această vară. Totuși, relansarea se lovește de o problemă majoră: lipsa licenței pentru software-ul industrial, după retragerea grupului german Bosch din Rusia.

În prezent, filiala Gazprom produce deja aragaze pe gaz și a obținut anul trecut venituri de 6,6 miliarde de ruble și un profit net de 140 milioane de ruble. În schimb, activitatea de bază a Gazprom — exportul de gaze — este în derivă: compania a înregistrat pierderi de 1 trilion de ruble în 2024, iar în 2023, pentru prima dată în 25 de ani, a raportat o pierdere netă istorică de 629 miliarde de ruble conform standardelor internaționale.

În urma sistării livrărilor către majoritatea țărilor europene, exportul de gaze a scăzut în 2023 la doar 69 de miliarde metri cubi — cel mai mic nivel din 1985. Deși în 2024 volumul a crescut la 81 de miliarde, acesta este de 2,5 ori mai mic decât vârful atins înainte de invazia Ucrainei.

Planurile Kremlinului de a compensa pierderile prin extinderea exporturilor spre China au eșuat. Deși s-a propus construirea unei noi conducte — „Puterea Siberiei 2” — și majorarea de cinci ori a volumului livrat, președintele chinez Xi Jinping a refuzat semnarea unui acord.

Pe fondul pierderilor, Gazprom a anunțat disponibilizări masive: 40% din angajații de la sediul central — aproximativ 1.500 de persoane — vor fi concediați. Totodată, compania ar putea scoate la vânzare sediul său de lux al diviziei de export, construit în stilul unui palat italian, precum și alte bunuri imobiliare de lux.

#frigidere #electrocasnice #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.