R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

17 Apr. 2025, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Apr. 2025, 07:58 // Actual //  bani.md

R. Moldova a pierdut două locuri în topul producătorilor mondiali de vinuri. În 2024, producția a scăzut cu 40%

Redacția ZIUAȘtirile zilei, Economie, Externe14 hours ago

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o producție de vinuri de 110 milioane de litri, fiind pe locul al 20-lea în lista producătorilor mondiali, cu două poziții mai jos decât în 2023. Statistica Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) arată că, anul trecut, companiile vinicole din R. Moldova au produs cu aproximativ 40 la sută mai puțin față de 2023, când volumul total a fost de 180 de milioane de litri, cu 27% mai mult, fiind și cea mai mare creștere în rândul celor 20 de producători mondiali.

La nivel mondial, consumul de vin a scăzut, în 2024, la cel mai jos nivel din ultimii peste 60 de ani. Vânzările au scăzut cu 3,3% față de 2023, ajungând la 214,2 milioane de hectolitri, cea mai mică cifră înregistrată din 1961, când s-au raportat 213,6 milioane de hectolitri.

Șeful Departamentului de statistică al OIV, Giorgio Delgrosso, a declarat că industria vinului se confruntă cu o „furtună perfectă”, cauzată de preocupările legate de sănătate, care scad consumul în multe țări, și de factori economici care agravează situația.

Prețul mediu al unei sticle de vin a crescut cu aproximativ 30% față de anii 2019 și 2020, iar consumul total a scăzut cu 12% în aceeași perioadă. În Statele Unite, cel mai mare consumator de vin la nivel global, consumul a scăzut cu 5,8%, ajungând la 33,3 milioane de hectolitri.

Producția a fost afectată de condiții climatice extreme, precum precipitații peste medie în unele regiuni și secetă în altele. La nivel internațional, Italia a revenit pe primul loc cu o producție totală, în 2024, de peste 44 de milioane de hectolitri. Italia, cel mai mare exportator de vin la nivel mondial, a înregistrat o creștere a comerțului datorită popularității vinurilor spumante, precum Prosecco. Pe a doua poziție se află Franța, care a scăzut cu 23%, la 36,1 milioane de hectolitri, cel mai scăzut nivel din 1957. Spania a produs 31 de milioane de hectolitri, iar producția SUA a scăzut cu 17,2%, la 21,1 milioane de hectolitri, în principal din cauza căldurii extreme. România s-a clasat pe locul al 12-lea, cu 3,7 milioane de hectolitri, scăderea fiind de 20%.

În Europa, care reprezintă aproape jumătate din vânzările globale, consumul a scăzut cu 2,8% în 2024. OIV nu a putut prevedea dacă consumul de vin va crește din nou, iar actorii din industrie, precum lanțul francez de magazine de vinuri Nicolas, vorbesc despre o scădere „generațională” a consumului. „Oamenii nu mai consumă vin într-un mod festiv, iar tinerii consumă mai puțin decât părinții lor,” a declarat Nicolas pentru Agence France-Presse. Cu toate acestea, compania a observat că „oamenii beau mai puțin, dar mai bine” și sunt dispuși să cheltuiască mai mult pentru vinuri de calitate.

Datele OIV mai arată că, la nivel mondial, continuă și declinul legat de suprafețele cultivate cu vița-de-vie. În 2024, scăderea a fost de 0,6% față de 2023, suprafața totală a podgoriilor fiind de aproximativ 7,1 milioane de hectare.

La acest capitol, Republica Moldova se află pe locul al 16-lea, având 115 mii de hectare de podgorii, suprafață care a rămas la aceeași cotă ca în 2023. Pe primele cinci locuri, cu cele mai mari zone cultivate cu vița-de-vie, fiind Spania, Franța, China, Italia și Turcia.

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.