Agenții imobiliari, noii rechini ai pieței - au cumpărat ieftin de la dezvoltatori și vând cu prețuri umflate

Pe piața imobiliară din Republica Moldova se remarcă două tendințe majore: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente în afara municipiului Chișinău și o creștere a tranzacțiilor cu case individuale. În schimb, în Chișinău se observă o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente, arată analiza prezentată de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit datelor prezentate, în 2024 au avut loc 45.200 de tranzacții imobiliare la nivel național, în creștere cu 22,5% față de 2023. Totuși, în primul trimestru al anului 2025, ritmul tranzacțiilor a încetinit ușor, fiind estimate la 44.500 de tranzacții în valoare anuală, cu 1,5% mai puțin față de anul precedent. Cele mai multe tranzacții rămân concentrate în Chișinău (74,2%), urmat de municipiile Bălți și Orhei.

Prețul mediu al apartamentelor a continuat să crească accentuat. În 2024, un metru pătrat într-un apartament nou în Chișinău a ajuns la 1.585 de euro, iar într-un apartament vechi la 1.129 de euro – cea mai mare scumpire înregistrată în ultimii 16 ani. Această evoluție a fost determinată de majorarea costurilor materialelor de construcție și a forței de muncă, dar și de lipsa ofertei suficiente de apartamente noi pe piață.

Veaceslav Ioniță explică faptul că modelul de funcționare al pieței imobiliare face aproape imposibilă o scădere a prețurilor: companiile de construcții vânduseră în trecut apartamente către agenți imobiliari la prețuri mai mici (600–700 euro/m²), iar astăzi aceștia le revând la prețuri mult mai mari (până la 1.600 euro/m²). În 2024, din volumul total al vânzărilor de apartamente, agenții și agențiile imobiliare au câștigat proporțional mai mult decât companiile de construcții.

În ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, pentru procurarea unui apartament nou finisat de 70 m² în Chișinău, un cumpărător are nevoie în 2024, în medie, de aproximativ 14,9 ani de salariu – un indicator relativ stabil comparativ cu anul precedent, datorită creșterii salariilor nominale.

Concluzia expertului: doar proiectele imobiliare mari ar putea tempera creșterea prețurilor, însă, în lipsa unor schimbări structurale, o ieftinire semnificativă a apartamentelor în Republica Moldova este improbabilă.

#agenți #imobil #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%