Agenții imobiliari, noii rechini ai pieței – au cumpărat ieftin de la dezvoltatori și vând cu prețuri umflate

Pe piața imobiliară din Republica Moldova se remarcă două tendințe majore: o ușoară înviorare a vânzărilor de apartamente în afara municipiului Chișinău și o creștere a tranzacțiilor cu case individuale. În schimb, în Chișinău se observă o ușoară încetinire a vânzărilor de apartamente, arată analiza prezentată de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.

Potrivit datelor prezentate, în 2024 au avut loc 45.200 de tranzacții imobiliare la nivel național, în creștere cu 22,5% față de 2023. Totuși, în primul trimestru al anului 2025, ritmul tranzacțiilor a încetinit ușor, fiind estimate la 44.500 de tranzacții în valoare anuală, cu 1,5% mai puțin față de anul precedent. Cele mai multe tranzacții rămân concentrate în Chișinău (74,2%), urmat de municipiile Bălți și Orhei.

Prețul mediu al apartamentelor a continuat să crească accentuat. În 2024, un metru pătrat într-un apartament nou în Chișinău a ajuns la 1.585 de euro, iar într-un apartament vechi la 1.129 de euro – cea mai mare scumpire înregistrată în ultimii 16 ani. Această evoluție a fost determinată de majorarea costurilor materialelor de construcție și a forței de muncă, dar și de lipsa ofertei suficiente de apartamente noi pe piață.

Veaceslav Ioniță explică faptul că modelul de funcționare al pieței imobiliare face aproape imposibilă o scădere a prețurilor: companiile de construcții vânduseră în trecut apartamente către agenți imobiliari la prețuri mai mici (600–700 euro/m²), iar astăzi aceștia le revând la prețuri mult mai mari (până la 1.600 euro/m²). În 2024, din volumul total al vânzărilor de apartamente, agenții și agențiile imobiliare au câștigat proporțional mai mult decât companiile de construcții.

În ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, pentru procurarea unui apartament nou finisat de 70 m² în Chișinău, un cumpărător are nevoie în 2024, în medie, de aproximativ 14,9 ani de salariu – un indicator relativ stabil comparativ cu anul precedent, datorită creșterii salariilor nominale.

Concluzia expertului: doar proiectele imobiliare mari ar putea tempera creșterea prețurilor, însă, în lipsa unor schimbări structurale, o ieftinire semnificativă a apartamentelor în Republica Moldova este improbabilă.

#agenți #imobil #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar urma să fie principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an. Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, afirmă că după trei ani consecutivi de scădere a exporturilor agroalimentare, din trimestrul III al anului 2025 se observă o revenire puternică.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, exporturile de produse agroalimentare au coborât în trei ani de la circa 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 550 de milioane de euro. Din trimestrul III al anului 2025 însă, exporturile au revenit pe creștere și au avansat cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.

Ioniță spune că agricultura este principalul factor care a stat la baza acestei reveniri.

„Cel puțin la capitolul producția agroalimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat expertul.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la semințele oleaginoase, cu peste 200 de milioane de euro, cereale – 90,9 milioane de euro, ulei – 75,5 milioane de euro, fructe – 30,4 milioane de euro și reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.

În schimb, exporturile de legume s-au redus cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice cu 36,7 milioane de euro.

Economistul a atras atenția și asupra structurii exporturilor agricole. Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din exporturile agroalimentare erau reprezentate de produse finite și doar 25% de materie primă, în prezent raportul este aproape invers.

Produsele finite reprezintă aproximativ 31% din exporturile agroalimentare, cu o valoare de circa 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă a ajuns la 69%, respectiv aproximativ 1,235 miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Balanța comercială la produsele agroalimentare începe, de asemenea, să se îmbunătățească. În trimestrul II al anului 2025, calculată în valoare anuală, aceasta ajunsese la un deficit de circa 60 de milioane de euro. Situația s-a ameliorat ulterior, în condițiile în care exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

Totuși, Republica Moldova este încă departe de performanța din 2022, când balanța comercială agroalimentară era pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.

Situația rămâne mai dificilă în cazul produselor alimentare procesate și băuturilor. Deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025, iar în trimestrul II al anului 2026 s-a redus la circa 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus economistul.

Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. După ce exporturile au coborât la 451 de milioane de euro în 2024, acestea au ajuns la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026, depășind chiar recordul de 725 de milioane de euro din 2022.

Și exporturile de cereale și-au revenit. După un nivel de 234 de milioane de euro în 2025, acestea au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II al anului curent.

Totuși, prețurile rămân o problemă. În cazul grâului, prețul mediu de export a coborât de la 5,8 lei/kg în trimestrul III al anului 2022 la 3,6 lei/kg în trimestrul III al anului 2025, după care a crescut ușor la 3,9 lei/kg în trimestrul II din 2026.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat Ioniță.

Pe de altă parte, exporturile de produse alcoolice au scăzut. După ce în 2024 ajunseseră la 251 de milioane de euro, susținute inclusiv de accesul pe piața Statelor Unite și de exportul de vermut, în trimestrul II al anului 2026 acestea au coborât la 211 milioane de euro.

Ioniță estimează că, la finalul anului, exporturile de producție agricolă ar putea depăși din nou pragul de 10% din PIB. În trimestrul II al anului 2026, ponderea acestora era de 9,7%, în creștere față de 8,9% în 2025.