Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă în baza celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică. Peste 814.000 de persoane din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, înregistrându-se o creștere cu 170.000 de persoane în doar trei ani. Această explozie a sărăciei echivalează cu o majorare de 40% a ratei sărăciei absolute și reflectă o deteriorare profundă a condițiilor socio-economice din țară.
Potrivit analizei lui Ioniță, acest fenomen nu este întâmplător, ci rezultatul a două dinamici majore, crizele economice succesive au erodat puterea de cumpărare.
În ultimii cinci ani, Republica Moldova a fost afectată de patru crize economice majore, care au generat: inflație record, nemaivăzută în ultimii 25 de ani, scumpiri dramatice la energie și servicii publice, venituri stagnante pentru majoritatea gospodăriilor, reducerea severă a consumului de bază, în special în rândul celor mai vulnerabili.
Migrația accelerată a populației active amplifică sărăcia rurală. Pe lângă factorii economici, Ioniță subliniază un al doilea fenomen cu impact grav: migrația internă și externă dezechilibrată. Tinerii și persoanele apte de muncă părăsesc satele pentru orașe sau străinătate, lăsând în urmă: persoane în vârstă, cu pensii mici, gospodării fără venituri stabile.
Datele confirmă realitatea: aproape 600.000 de persoane aflate în sărăcie absolută locuiesc în sate, comparativ cu puțin peste 200.000 în mediul urban. Ioniță avertizează că această „segregare economică și demografică” adâncește inegalitățile regionale și fragilizează coeziunea socială a țării.
„Modelul actual de dezvoltare nu mai este sustenabil fără o schimbare de paradigmă”, afirmă Ioniță. El recomandă un set de măsuri urgente: protecție economică pentru cei vulnerabili, în fața noilor crize, stimulente pentru tineri, pentru a opri migrația și a încuraja reîntoarcerea în comunitățile rurale și reformularea strategiilor de incluziune socială și investiții în echilibrarea dezvoltării regionale.
În absența acestor intervenții, Moldova riscă, potrivit economistului, să devină „o societate dezechilibrată, în care diaspora muncește pentru a-i susține pe cei rămași fără perspective acasă”.