Băncile încă stau pe saci cu bani, dar nu pentru mult timp: lichiditatea s-a redus cu o pătrime într-un an

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite în sistemul bancar al Republicii Moldova a coborât la 136,9% la finele lunii iunie 2025, potrivit datelor prezentate de Ministerul Economiei și Dezvoltării Economice.

Indicatorul arată raportul dintre depozitele atrase de bănci și creditele acordate, iar o valoare peste 100% indică faptul că instituțiile financiare dețin suficiente resurse pentru finanțarea economiei. Totuși, evoluția arată o tendință de scădere continuă, nivelul actual fiind cu 26 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în iunie 2024.

Această diminuare sugerează că ritmul de creștere al creditării – care a fost foarte accelerat în ultimul an – ar putea începe să se tempereze, pe fondul unei reduceri treptate a lichidității disponibile în bănci.

În prima jumătate a anului 2025, portofoliul total de credite a urcat la 94 miliarde de lei, în creștere cu 35% față de anul precedent, în timp ce depozitele atrase de la populație și companii nu au crescut în același ritm.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depozite #bani #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.